Romania se confrunta cu o realitate economica ingrijoratoare: veniturile bugetare ale tarii se situeaza sub pragul de 30% din PIB, o situatie care, conform guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, este aproape imposibil de gestionat pe termen lung. Intr-un context european in care majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene (UE) se bazeaza pe venituri publice mult mai ridicate, Romania se regaseste printre putinele exceptii, alaturi de Irlanda, o tara considerata un caz atipic. Din aceasta perspectiva, este clar ca viitorul guvern va avea de facut ajustari semnificative pentru a redresa deficitul bugetar si a asigura o dezvoltare economica durabila.
De ce veniturile sub 30% din PIB nu sunt sustenabile pentru Romania?
Mugur Isarescu a atras atentia asupra faptului ca nicio alta tara din UE, in afara de Irlanda, nu functioneaza cu venituri bugetare sub 30% din PIB. Irlanda este un caz aparte datorita structurii economiei sale, axata pe mari corporatii internationale si pe un regim fiscal foarte avantajos, care permite colectarea unor venituri sub acest prag fara a afecta echilibrul bugetar. Romania, insa, nu beneficiaza de aceleasi avantaje structurale, ceea ce face ca veniturile bugetare mici sa fie o vulnerabilitate majora pentru tara.
In conditiile in care Romania inca are nevoie de investitii majore in infrastructura – de la autostrazi, la poduri si cai ferate – o astfel de situatie bugetara nu poate sustine dezvoltarea pe termen lung. Isarescu subliniaza ca este necesara o crestere a veniturilor statului, pentru a asigura resursele necesare atat pentru investitii publice, cat si pentru mentinerea unui echilibru macroeconomic stabil.
Metodele propuse pentru cresterea veniturilor bugetare
Guvernatorul BNR a propus trei solutii principale pentru cresterea veniturilor bugetare: reducerea evaziunii fiscale, eliminarea unor facilitati fiscale si ajustarea politicii de impozitare.
Combaterea evaziunii fiscale: Una dintre metodele principale identificate de Mugur Isarescu este lupta impotriva evaziunii fiscale. Potentialul de imbunatatire a colectarii veniturilor bugetare prin reducerea acestui fenomen este semnificativ. Intr-o economie in care multi agenti economici opereaza in zona gri a legalitatii fiscale, aducerea lor in zona formala a economiei poate aduce venituri suplimentare semnificative la buget.
Eliminarea facilitatilor fiscale: De-a lungul anilor, Romania a oferit numeroase facilitati fiscale pentru diferite sectoare economice, in incercarea de a stimula cresterea economica. Cu toate acestea, aceste facilitati au avut si un impact negativ asupra colectarii veniturilor bugetare. Isarescu a mentionat ca in urma cu aproximativ sapte ani, au fost aprobate peste 400 de norme legale care ofereau diverse facilitati fiscale, iar acum este necesara o reevaluare a acestora pentru a asigura sustenabilitatea fiscala pe termen lung.
Revizuirea impozitarii: Ultima solutie propusa de guvernatorul BNR este legata de politicile de impozitare. Ajustarea sistemului de impozitare pentru a reflecta mai bine realitatea economica si nevoile bugetare ale tarii este esentiala pentru a aduce veniturile statului la un nivel adecvat. Aceasta nu inseamna neaparat o crestere a taxelor, ci o eficientizare a sistemului fiscal, astfel incat sa devina mai echitabil si mai eficient in colectarea veniturilor.
Reforma fiscala: o necesitate iminenta
Mugur Isarescu a subliniat ca o combinatie a acestor masuri este esentiala pentru realizarea unei reforme fiscale care sa aduca deficitul bugetar la tinta de 3% din PIB. O astfel de reforma nu doar ca ar reduce deficitul, dar ar ajuta si la scaderea costurilor de finantare ale Romaniei, care sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeana.
Guvernatorul BNR a facut un apel clar catre viitorul guvern, subliniind ca masurile de corectie fiscala nu pot fi evitate. Cu toate acestea, el a recunoscut ca astfel de decizii nu pot fi luate intr-un an electoral, dar sunt inevitabile in viitorul apropiat. Este nevoie de vointa politica pentru a implementa aceste masuri, care sunt esentiale pentru redresarea economica a tarii.
Riscurile asociate reducerii deficitului bugetar
Isarescu a avertizat si asupra riscurilor pe care le presupune o reducere brusca a deficitului bugetar. O astfel de masura ar putea duce la recesiune, in conditiile in care economia romaneasca este deja vulnerabila din mai multe puncte de vedere. Ajustarile bugetare trebuie sa fie realizate intr-un mod echilibrat, astfel incat sa nu afecteze negativ cresterea economica pe termen lung.
O alta problema identificata de guvernator este legata de perspectivele Romaniei de a adera la zona euro. Isarescu a mentionat ca aderarea nu este fezabila inainte de a readuce deficitul bugetar sub control. In lipsa unor masuri adecvate de corectie, Romania va intampina dificultati in indeplinirea criteriilor economice necesare pentru adoptarea monedei unice europene.
Influenta inflatiei si a cresterii salariale asupra economiei romanesti
In ceea ce priveste inflatia, Mugur Isarescu a explicat ca aceasta va reveni in tinta stabilita de BNR (2,5% plus/minus un procent) in urmatoarele 12-14 luni, insa procesul este complicat de cresterile salariale care depasesc nivelul productivitatii.
Isarescu a atras atentia asupra faptului ca salariile cresc mai repede decat productivitatea, ceea ce pune presiune asupra economiei din doua directii: cresterea deficitului extern, prin generarea unei cereri excesive, si majorarea inflatiei. Cel mai mare risc identificat de guvernator este aparitia unei spirale preturi-salarii, in care cresterea salariilor alimenteaza inflatia, iar inflatia duce la noi cresteri salariale, generand astfel un ciclu vicios greu de controlat.
Nivelul scazut al intermedierii financiare: cauze si efecte
Un alt subiect abordat de Mugur Isarescu este nivelul redus al intermedierii financiare din Romania. Acesta este cauzat in principal de doua aspecte: preferinta companiilor multinationale pentru imprumuturi externe si dificultatea firmelor romanesti de a accesa credite bancare.
Majoritatea multinationalelor care opereaza in Romania prefera sa se imprumute de la bancile-mama din strainatate, unde conditiile de finantare sunt mai avantajoase. In acelasi timp, multe firme romanesti nu indeplinesc criteriile necesare pentru a deveni bancabile, ceea ce limiteaza accesul lor la finantare si, implicit, la investitii care sa contribuie la cresterea economica.
Stabilitatea preturilor: obiectivul central al BNR
In final, Mugur Isarescu a subliniat ca obiectivul principal al Bancii Nationale ramane stabilitatea preturilor, iar independenta BNR este garantata de tratatele europene. Desi banca centrala colaboreaza strans cu Guvernul, politica monetara nu poate fi influentata de decizii politice. Rolul BNR este de a mentine stabilitatea economica si de a asigura un cadru favorabil dezvoltarii sustenabile pe termen lung.
Romania se afla intr-un punct de cotitura din punct de vedere economic, iar viitorul guvern va trebui sa adopte masuri curajoase si bine gandite pentru a aduce veniturile bugetare la un nivel sustenabil si pentru a redresa deficitul bugetar.
Sursa foto: Digi24