Rusia ar fi derulat, pe parcursul a 18 luni, o ampla campanie de supraveghere cu drone in 13 state membre NATO, fara sa fie impiedicata in mod semnificativ, arata o analiza publicata joi de Institutul International pentru Studii Strategice din Londra. Documentul a analizat 144 de incidente raportate intre august 2024 si februarie 2026, Germania fiind tara cea mai afectata.
O campanie extinsa de recunoastere aeriana
Analiza realizata de IISS indica un tipar ingrijorator de activitate aeriana neautorizata in spatiul unor state NATO. Desi autorii nu sustin ca fiecare incident ar fi fost coordonat direct de Moscova, datele examinate arata o posibila campanie de recunoastere desfasurata pe termen lung.
Guvernele occidentale nu au confirmat public concluziile analizei, insa numarul incidentelor si zonele in care au fost observate dronele ridica semne de intrebare privind securitatea infrastructurii militare si civile din Europa.
Folosirea dronelor pentru obtinerea de informatii a devenit tot mai importanta dupa invazia pe scara larga a Ucrainei. Expulzarea unor diplomati rusi din mai multe tari europene a redus capacitatea retelelor traditionale de spionaj, iar mijloacele aeriene fara pilot pot fi folosite pentru observare, testarea reactiilor si colectarea de informatii din apropierea unor obiective sensibile.
Germania, cea mai afectata de incidente
Germania apare in analiza drept tara cu cele mai multe incidente, fiind mentionate 58 de cazuri. Printre obiectivele deasupra carora au fost observate drone se afla baza aeriana americana de la Ramstein, precum si baze ale armatei germane din Manching si Neuburg an der Donau.
Pe locul al doilea se afla Belgia, cu 25 de incidente. Unele dintre acestea au fost semnalate in apropierea bazei aeriene Kleine Brogel, despre care se crede ca ar gazdui arme nucleare americane.
Datele analizate arata ca aproape jumatate dintre incidente au avut loc deasupra unor instalatii militare. Alte zboruri au vizat aeroporturi civile, iar in unele cazuri activitatea acestora a fost suspendata temporar. Aproximativ 25% dintre incidente au fost inregistrate in apropierea unor elemente de infrastructura critica, precum porturi, instalatii energetice si obiective industriale.
Ce ar fi urmarit Rusia prin aceste zboruri
Scopul unei astfel de activitati nu ar fi doar obtinerea de imagini sau date despre obiective strategice. O campanie repetata de zboruri cu drone poate testa si viteza de reactie a autoritatilor, modul in care sunt coordonate institutiile responsabile si capacitatea sistemelor de aparare de a detecta amenintari de mici dimensiuni.
Dronele pot crea dificultati suplimentare pentru apararea antiaeriana, mai ales atunci cand sistemele existente sunt gandite in principal pentru amenintari conventionale, precum avioane, rachete sau alte tinte de dimensiuni mai mari. In acest context, incidentele semnalate ar putea arata vulnerabilitati in protectia spatiului aerian european.
Analiza IISS pune astfel in discutie o problema mai larga pentru statele NATO: adaptarea apararii la metode moderne de supraveghere si presiune. Chiar si atunci cand nu produc pagube directe, dronele pot genera perturbari, pot bloca temporar activitatea unor aeroporturi si pot transmite informatii utile despre reactia institutiilor.
Raportul nu stabileste public responsabilitatea pentru fiecare zbor in parte, insa descrie o activitate suficient de extinsa pentru a atrage atentia asupra securitatii europene. In perioada analizata, incidentele s-au repetat in mai multe state, au vizat obiective sensibile si au evidentiat dificultatea de a opri rapid astfel de aparate atunci cand apar in zone strategice.