Romania a produs in dimineata zilei de 6 august doar 5.638 MW de energie electrica, echivalentul a 29% din capacitatea instalata de peste 19.000 MW, in timp ce consumul a depasit productia interna cu 685 MW. Diferenta a fost acoperita prin importuri, pe fondul secetei prelungite, al productiei hidro reduse, al opririi unui reactor de la Cernavoda si al nivelului scazut al Dunarii.
De ce capacitatea instalata nu inseamna productie disponibila
Puterea instalata arata cat ar putea produce teoretic sistemul energetic daca toate capacitatile ar functiona simultan, in conditii optime. In realitate, productia depinde de vreme, de starea tehnica a centralelor, de disponibilitatea combustibilului si de modul in care operatorii echilibreaza reteaua.
In dimineata de 6 august, la ora 08:45, productia totala era de 5.638 MW, in timp ce consumul intern era mai mare cu 685 MW. In doar cateva ore, structura productiei s-a schimbat odata cu intensificarea radiatiei solare.
La ora 12:00, energia fotovoltaica ajunsese la 2.589 MW si devenise principala sursa de productie. Evolutia arata cat de rapid poate varia contributia surselor regenerabile si cat de importanta este existenta unor capacitati flexibile care sa compenseze aceste oscilatii.
Presiunea actuala asupra sistemului nu este legata de un singur factor, arata o analiza News.ro, ci de suprapunerea mai multor vulnerabilitati: productia hidro redusa, oprirea unui reactor nuclear, nivelul scazut al Dunarii, lipsa stocarii si dependenta de importuri in anumite intervale.
Seceta a redus puternic productia hidro
Hidrocentralele au cea mai mare capacitate instalata din sistem, de 6.687 MW, insa productia lor a fost mult mai mica. La inceputul diminetii, acestea furnizau 1.236 MW, adica 18,5% din capacitatea instalata.
La pranz, productia hidro coborase la 471 MW, reprezentand aproximativ 7% din capacitate. Diferenta mare este explicata de debitele scazute ale raurilor si de nivelurile reduse din lacurile de acumulare. Scaderea debitelor afecteaza si functionarea centralei nucleare de la Cernavoda, unde nivelul Dunarii a devenit un factor critic pentru operarea instalatiilor.
Capacitatea instalata a hidrocentralelor nu poate fi utilizata integral in orice moment. Valorile maxime pot fi atinse doar atunci cand exista suficienta apa si cand conditiile hidrologice permit functionarea grupurilor la putere ridicata.
In perioadele de seceta, operatorii trebuie sa gestioneze atent rezervele de apa, deoarece utilizarea rapida a acumularilor poate crea probleme suplimentare in zilele urmatoare. Din acest motiv, productia hidro poate fi redusa chiar si atunci cand sistemul are nevoie de mai multa energie.
Energia solara a devenit principala sursa la pranz
Parcurile fotovoltaice au avut cea mai spectaculoasa evolutie in intervalul analizat. Productia solara a crescut de la 1.251 MW dimineata, adica 37,5% din capacitatea instalata, la 2.589 MW la ora 12:00, echivalentul a 77,5%.
Aceasta crestere a permis reducerea deficitului de productie si a modificat rapid structura surselor din sistem. Totusi, energia solara depinde direct de conditiile meteorologice si nu poate asigura aceeasi productie seara, noaptea sau in zilele cu nebulozitate ridicata.
In cazul energiei eoliene, situatia a fost opusa. Parcurile eoliene, care au o capacitate instalata de 3.139 MW, produceau dimineata numai 230 MW, adica 7,3%. Viteza redusa a vantului a limitat contributia acestei surse.
Aceste variatii arata de ce energia regenerabila are nevoie de sisteme de stocare si de centrale care pot creste sau reduce rapid productia. Fara astfel de solutii, diferentele dintre orele cu productie solara ridicata si cele de seara devin dificil de gestionat.
Gazul si carbunele asigura flexibilitate
Centralele pe gaze, cu o capacitate instalata de 2.808 MW, au produs 1.252 MW dimineata si 1.163 MW la pranz. Scaderea a venit pe masura ce energia solara a inceput sa acopere o parte mai mare din consum.
Principalul avantaj al centralelor pe gaze este capacitatea de a-si modifica relativ rapid productia. Acestea pot interveni atunci cand energia solara sau eoliana scade si pot reduce productia atunci cand sursele regenerabile livreaza mai mult in retea.
Centrala de la Brazi, cu o putere de 860 MW, ramane cea mai mare investitie recenta din acest segment.
Centralele pe carbune au produs 923 MW dimineata, adica 48,5% din capacitatea instalata, iar la pranz au ajuns la 775 MW, reprezentand 40,7%.
Energia nucleara a furnizat constant 683 MW, echivalentul a 48,3% din capacitatea instalata de 1.413 MW. Nivelul redus este legat de oprirea unuia dintre cele doua reactoare de la Cernavoda.
Sistemul ramane dependent de importuri
Prognoza ANRE indica faptul ca Romania ar urma sa-si acopere 93,3% din consumul intern din productia proprie in 2026. Chiar si asa, tara va ramane importator net, cu un deficit anual estimat la 3.600 GWh.
In cele mai multe luni, diferenta dintre importuri si exporturi este estimata la aproximativ 300 GWh. Consumul maxim este prognozat pentru luna decembrie, cand ar putea ajunge la 6.151 GWh.
Varful net de consum este estimat la 8.570 MW, in timp ce productia maxima disponibila ar putea ajunge la 8.270 MW. Diferenta de 300 MW arata ca, in anumite intervale, importurile vor ramane necesare pentru mentinerea echilibrului.
Importul de energie nu reprezinta in sine o situatie exceptionala intr-o piata europeana interconectata. Problema apare atunci cand dependenta de energia externa coincide cu perioade de consum ridicat sau cu disponibilitate redusa in statele vecine.
Lipsa stocarii ramane una dintre marile vulnerabilitati
Expertul in energie Otilia Nutu considera ca actuala situatie este rezultatul intarzierii investitiilor necesare in productie, stocare si flexibilitate.
Romania dispune de aproximativ 600 MW capacitate de stocare, suficienta pentru putin peste o ora de functionare. In acelasi timp, deficitul din orele de seara poate ajunge la 2.000 MW si se poate mentine timp de mai multe ore.
In evaluarea sa, sistemul ar fi avut nevoie de o capacitate de stocare de cinci sau sase ori mai mare. Bateriile ar permite pastrarea unei parti din energia produsa in orele insorite si utilizarea ei dupa scaderea productiei fotovoltaice.
Lipsa stocarii face ca surplusurile temporare sa nu poata fi valorificate integral, iar sistemul sa depinda mai mult de centrale conventionale si de importuri.
Interventiile in piata au incetinit investitiile
Otilia Nutu leaga ritmul redus al investitiilor si de mentinerea indelungata a preturilor reglementate. In timp ce alte state europene au aplicat masuri temporare, Romania a pastrat interventiile aproape trei ani.
Aceasta situatie a redus predictibilitatea pentru investitori si a intarziat dezvoltarea unor noi capacitati. Expertul respinge revenirea la carbune ca solutie pe termen lung si sustine proiectele mixte, care combina energia solara, eoliana si bateriile.
Astfel de investitii pot asigura atat productie la costuri competitive, cat si o mai buna adaptare la variatiile de consum.
Productia de gaze nu garanteaza independenta energetica
Romania este cel mai mare producator de gaze naturale din Uniunea Europeana, insa acest avantaj nu elimina riscul dependentei de importuri.
Scaderea productiei din zacamintele existente si cresterea consumului planificat pot depasi aportul suplimentar asteptat din Marea Neagra. Otilia Nutu avertizeaza ca Romania ar putea ramane importator net chiar si dupa intrarea in exploatare a noilor resurse.
O alta intarziere importanta priveste contorizarea inteligenta si introducerea tarifelor diferentiate. Aceste instrumente le-ar permite consumatorilor sa isi mute o parte din consum in intervalele in care energia este mai disponibila si mai ieftina.
Situatia din 6 august arata ca provocarea principala nu este lipsa capacitatii instalate, ci disponibilitatea efectiva a acesteia. Fara investitii in stocare, flexibilitate, retele si noi capacitati de productie, diferenta dintre potentialul energetic al Romaniei si energia livrata efectiv va continua sa puna presiune asupra sistemului.
Sursa foto: Agerpres