Tensiunile comerciale internationale, politicile protectioniste si incetinirea investitiilor pun presiune pe cresterea economica globala. Potrivit celui mai recent raport publicat de Banca Mondiala, citat de The Guardian, economia globala pare sa se indrepte spre cea mai slaba performanta din ultimii 60 de ani. Estimarile revizuite indica un context marcat de stagnare si riscuri crescute, in special pentru economiile in curs de dezvoltare.
Previziuni sumbre intr-un climat economic tensionat
In editia de vara a raportului Global Economic Prospects, Banca Mondiala si-a revizuit prognoza privind cresterea produsului intern brut (PIB) global pentru anul 2025. Daca in luna ianuarie previziunile indicau o crestere de 2,7%, acum estimarea a fost redusa la doar 2,3%, ceea ce plaseaza acest an printre cei mai slabi din punct de vedere economic in afara perioadelor oficiale de recesiune — cum a fost cea din 2008.
Motivul principal invocat de expertii de la Washington este cresterea tensiunilor comerciale internationale, in special ca urmare a noii politici tarifare agresive implementate de fostul presedinte american Donald Trump.
Dupa revenirea in prim-planul politicii globale, Trump a reintrodus o serie de tarife vamale asupra importurilor din principalele economii ale lumii, inclusiv asupra unor materii prime strategice precum otelul. Desi unele dintre aceste tarife au fost ulterior retrase, nivelul actual de protectionism ramane ridicat, iar incertitudinea privind politica comerciala globala se mentine la un nivel fara precedent.
O relansare anemica si perspective pe termen lung ingrijoratoare
Pentru anul 2026, Banca Mondiala prevede o redresare fragila, cu o crestere estimata la doar 2,4%. In aceste conditii, analiza institutiei internationale indica faptul ca anii 2020 ar putea deveni cea mai slaba decada din punct de vedere al cresterii economice globale de la anii 1960 incoace.
„Riscurile asupra perspectivelor economice globale sunt in mod clar inclinate spre partea negativa”, se arata in raport. Mai mult, se subliniaza ca orice escaladare a masurilor protectioniste sau prelungirea incertitudinii in ceea ce priveste politicile comerciale si fiscale ar putea adanci stagnarea economica.
Efecte dramatice asupra economiilor in curs de dezvoltare
Declinul nu afecteaza doar economiile mari, ci si — si mai dramatic — pe cele in curs de dezvoltare. Indermit Gill, economist-sef al Bancii Mondiale, a tras un semnal de alarma dur, declarand ca ritmul de progres economic in tarile sarace si emergente a incetinit aproape complet.
„In afara Asiei, lumea in curs de dezvoltare a devenit practic o zona lipsita de dezvoltare reala”, a spus Gill. El a precizat ca ritmul de crestere in economiile in curs de dezvoltare a scazut constant, de la 6% in anii 2000, la 5% in anii 2010, ajungand in prezent la sub 4% in deceniul 2020.
Aceasta scadere are implicatii profunde asupra capacitatii acestor tari de a atrage investitii, de a reduce saracia si de a-si plati datoriile. Multe dintre ele se confrunta deja cu o crestere accelerata a datoriei publice, in timp ce fluxurile de ajutor international sunt in scadere.
Sfarsitul „miracolului economic” global?
Banca Mondiala subliniaza in raport ca multe dintre motoarele cresterii economice globale din ultimele cinci decenii s-au inversat. In perioada 1970–2020, PIB-ul pe cap de locuitor din tarile in curs de dezvoltare aproape ca s-a cvadruplat, iar peste un miliard de oameni au iesit din saracie extrema. Aceste realizari risca insa sa fie anulate daca actualele tendinte negative continua.
In plus, climatul geopolitic instabil, fragmentarea lanturilor de aprovizionare, cresterea dobanzilor si politicile fiscale expansioniste nesustenabile pun presiune suplimentara asupra echilibrelor macroeconomice.
Reforme si cooperare – singurele solutii?
In fata acestor provocari, Banca Mondiala face un apel clar catre guvernele din intreaga lume: reformele economice structurale si dialogul comercial trebuie relansate urgent. Tarile cu venituri mici si medii sunt incurajate sa-si reconstruiasca finantele publice prin extinderea bazei de impozitare si prin imbunatatirea eficientei administrative, in paralel cu crearea unui climat atractiv pentru investitii.
Banca estimeaza ca peste jumatate dintre tarile cu venituri mici se afla deja in stare de criza a datoriei sau la un risc ridicat de a ajunge acolo, o situatie agravata de reducerea sprijinului extern. De exemplu, Marea Britanie si-a diminuat considerabil bugetul de ajutor extern pentru a directiona fonduri suplimentare catre aparare, iar SUA, prin intermediul agentiei USAID, si-a redus drastic implicarea in proiecte de dezvoltare.
In acest context, organizatiile umanitare si economice fac apel la liderii globali sa adopte un mecanism international pentru restructurarea datoriilor suverane, care urmeaza a fi discutat in cadrul Conferintei Internationale pentru Finantarea Dezvoltarii, ce va avea loc la Sevilia la sfarsitul lunii iunie.
O sustinere conditionata din partea administratiei Trump
Desi administratia Trump a declarat ca sustine Banca Mondiala ca institutie, tonul recent al secretarului american al Trezoreriei, Scott Bessent, a fost critic. El a avertizat ca sprijinul SUA nu este neconditionat si a cerut institutiei sa nu mai ofere „cecuri in alb pentru initiative vagi, pline de lozinci si fara angajamente reale de reforma”.
In acest sens, se contureaza o ruptura intre obiectivele pe termen lung ale institutiilor financiare internationale si prioritatile politicii externe a Statelor Unite, care pare tot mai centrata pe interesul intern si pe izolationism economic.