Romania a ajuns intr-un punct bugetar delicat dupa ani de politici fiscale expansive, iar apropierea datoriei publice de pragul de 60% din PIB ridica semne serioase de intrebare pentru anii urmatori. Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat ca dezechilibrele acumulate incepand din 2017 au impins tara intr-o situatie foarte dificila, in care cresterile de salarii, pensii si investitii au fost sustinute printr-o indatorare tot mai mare. In paralel, datele publicate de Ministerul Finantelor pentru primele luni din 2026 arata o temperare a deficitului, dar fara sa schimbe inca imaginea de fond.
Critica BNR la adresa politicilor bugetare din ultimii ani
Eugen Radulescu a spus ca Romania s-a indepartat de echilibrele bugetare inca din 2017, iar aceasta directie nu a fost corectata nici in anii urmatori. In analiza sa, pandemia si criza energetica provocata dupa atacul Rusiei asupra Ucrainei au fost doua socuri importante, dar ele nu explica singure amploarea deteriorarii finantelor publice.
Potrivit consilierului BNR, anul 2024 a adus un punct extrem, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, intr-o perioada in care Romania nu se confrunta cu o criza comparabila cu cele din anii anteriori. Tocmai de aceea, observatia sa este cu atat mai dura: cheltuielile publice au continuat sa creasca intr-un ritm care nu a mai tinut cont de limitele de sustenabilitate.
In aceasta logica, problema nu este doar nivelul deficitului dintr-un singur an, ci faptul ca el s-a suprapus peste un dezechilibru extern aproape la fel de mare. Cand un stat are atat deficit bugetar ridicat, cat si deficit de cont curent important, inseamna ca finanteaza din datorie un nivel de consum si de cheltuieli pe care economia nu il poate sustine singura.
Datoria publica si pragul de 60% din PIB
Una dintre cele mai apasate avertizari formulate de Eugen Radulescu priveste datoria publica. El a spus ca Romania a ajuns la nivelul de 60% din PIB, prag pe care l-a numit „fatidic”, tocmai pentru ca el este asociat, in tratatul de la Maastricht, cu limita maxima de indatorare pentru zona euro.
Dincolo de simbolistica acestui prag, mesajul este unul simplu: imprumuturile nu pot creste la nesfarsit fara costuri. Consilierul BNR a subliniat ca majorarile de salarii, pensii si cheltuieli publice din anii recenti s-au sprijinit pe o finantare din datorie care nu poate continua la infinit. La un moment dat, costul banilor devine tot mai mare, iar increderea creditorilor poate slabi.
Radulescu a atras atentia si asupra poverii dobanzilor. In acest an, Romania ar urma sa plateasca doar pe dobanzi echivalentul a 3% din PIB, adica mai mult decat intregul buget alocat invatamantului. Este un indicator relevant pentru ca arata cum o parte tot mai mare din resursele publice merge nu spre investitii sau servicii, ci spre acoperirea costului datoriei deja acumulate.
Primele semne de corectie in 2026
In contrast cu acest tablou sever, executia bugetara din primele doua luni ale anului 2026 arata o imbunatatire. Ministerul Finantelor a anuntat ca deficitul bugetului general consolidat a fost de 14,23 miliarde lei, adica 0,70% din PIB, fata de 30,24 miliarde lei, respectiv 1,58% din PIB, in aceeasi perioada a anului trecut.
Scaderea este semnificativa, iar raportata la PIB inseamna o diminuare de 0,88 puncte procentuale. In plus, luna ianuarie s-a incheiat chiar cu un excedent de 850 de milioane de lei, adica 0,04% din PIB, spre deosebire de ianuarie 2025, cand fusese inregistrat un deficit de 11,01 miliarde de lei, echivalentul a 0,58% din PIB.
Aceste cifre sugereaza ca inceputul de an a fost mai disciplinat din punct de vedere bugetar. Totusi, ele trebuie citite cu prudenta, pentru ca au fost influentate de mai multi factori conjuncturali.
De unde vine imbunatatirea si cat de solida este
Rezultatul mai bun din ianuarie si februarie nu a venit doar dintr-o schimbare structurala profunda. In aceasta perioada, Romania nu avea inca buget adoptat, cheltuielile pentru investitii au fost mai mici, salariile si pensiile au fost inghetate, iar majorarile de taxe si impozite introduse anterior si-au facut deja simtit efectul.
La acestea s-a adaugat si influenta inflatiei, care a ridicat in mod automat anumite incasari, inclusiv din TVA, deoarece taxarea s-a aplicat unor preturi mai mari. Tot in aceasta perioada, restituirile de TVA au injectat 7 miliarde de lei in economie, ceea ce face ca tabloul sa fie mai complex decat simpla comparatie dintre deficitul de anul acesta si cel de anul trecut.
De aceea, chiar daca primele date din 2026 indica o corectie, mesajul de fond ramane acela transmis de BNR: problema majora nu este doar cum arata o luna sau doua, ci capacitatea Romaniei de a reduce in mod durabil deficitul bugetar. Fara aceasta ajustare, presiunea asupra datoriei publice si asupra costurilor de finantare va continua sa apese asupra economiei si asupra spatiului de manevra al statului in anii care vin.