Economistul Bruno Colmant a declarat pentru Euractiv ca viitoarea criza financiara globala nu mai este o chestiune de „daca”, ci doar de „cand”. Potrivit acestuia, o combinatie periculoasa intre datoria publica uriasa a Statelor Unite si fragilitatea tot mai accentuata a dolarului va declansa un nou soc sistemic in economia mondiala, cu efecte imposibil de diversificat si cu impact major asupra increderii in actualul sistem monetar international.
Datoria publica a SUA, motorul instabilitatii globale
Una dintre principalele surse ale riscului, avertizeaza Colmant, este nivelul nesustenabil al datoriei publice americane, alimentat de deficite bugetare cronice si de politici fiscale agresive, bazate pe reduceri de taxe si stimulente economice. Proiectiile recente indica posibilitatea ca aceasta datorie sa ajunga la 140% din PIB, intr-un context marcat de lipsa vointei politice pentru reforme fiscale.
In acest scenariu, viabilitatea finantelor publice americane depinde aproape exclusiv de mentinerea statutului dolarului ca moneda de rezerva globala. In lipsa acestui privilegiu, costurile de finantare ar deveni nesustenabile, iar economia SUA s-ar confrunta cu o presiune uriasa. Insa aceasta incredere globala in dolar este in scadere, pe fondul izolarii crescande a SUA si al unui climat geopolitic tot mai multipolar.
Fragilitatea dolarului si riscurile sistemice
Cel de-al doilea factor cheie identificat de Bruno Colmant este fragilitatea dolarului. Moneda americana, care detine un rol central in sistemul financiar global inca din 1944, se confrunta cu provocari din ce in ce mai mari. Politizarea politicii monetare, presiunile electorale asupra bancii centrale si tensiunile internationale submineaza stabilitatea monedei.
Dolarul isi datoreaza puterea nu doar economiei americane, ci si retelei de aliante globale si influentei militare a SUA. Insa, in ultimii ani, Statele Unite s-au retras treptat din rolul lor international, slabind astfel garantiile implicite care sustineau increderea in moneda lor. Intr-un astfel de context, o pierdere rapida a credibilitatii dolarului ar putea declansa un val de devalorizari competitive, inflatie accelerata si panica pe pietele financiare.
De-dolarizarea ca semn al declinului hegemoniei americane
Mai multe economii emergente, dar si aliante regionale, au inceput sa caute alternative la utilizarea dolarului in comertul international si in rezervele valutare. Aceste eforturi de de-dolarizare nu mai sunt izolate, ci se contureaza ca o tendinta sistemica.
Colmant atrage atentia ca, in absenta unei arhitecturi globale de preventie, pericolul unei crize de incredere in dolar este real. Mai mult, el subliniaza ca nu lipsa solutiilor tehnice impiedica SUA sa-si reduca datoria, ci incapacitatea politica generata de populism si polarizare.
Slabirea reglementarilor financiare amplifica riscul
In paralel cu deteriorarea echilibrelor fiscale, Statele Unite au relaxat o serie de reglementari financiare esentiale. Aceste modificari au redus nivelul de protectie sistemica, facand sectorul bancar mai vulnerabil in cazul unui soc financiar major.
Colmant avertizeaza ca o asemenea „divergenta de reglementare” creste decalajul de rezilienta intre economii si contribuie la instabilitatea sistemului global. Mai ales in contextul in care, potrivit lui, administratia Trump ar urmari o strategie de destructurare a ordinii economice postbelice.
Sistemul international in tranzitie si rolul Europei
In opinia economistului belgian, SUA au folosit dolarul ca unealta de dominatie economica globala, intr-o forma de „colonialism financiar” care le-a permis sa importe bunuri fara acoperire productiva interna. In prezent, politica externa americana sub Trump vizeaza ruperea de acest model, prin tarife comerciale, presiuni diplomatice si retragerea din institutii multilaterale.
Totodata, utilizarea extraterritoriala a sistemului juridic american pentru a sanctiona companii straine este perceputa drept o amenintare la suveranitatea economica a altor state. Acest abuz al hegemoniei legale contribuie la neincrederea globala in dolar ca instrument neutru de schimb.
In fata acestor schimbari structurale, Colmant remarca absenta Europei din marile dezbateri economice globale. Blocul comunitar este descris ca lipsit de curaj, guvernanta si inovatie, fiind paralizat de propriile contradictii si de o populatie imbatranita.
Europa, sustine economistul, nu doar ca nu este pregatita sa preia un rol mai activ in noua ordine financiara globala, dar nici nu are resursele sau vointa politica pentru a-si apara interesele strategice in fata unei crize sistemice care se apropie.