Premierul Romaniei, Ilie Bolojan, a anuntat ca tinta de deficit bugetar pentru anul 2025 a fost revizuita semnificativ in sus, de la 7% la 8,4% din PIB, in urma unor erori de estimare aparute la fundamentarea bugetului de stat. Conform declaratiilor oficiale, principala cauza a revizuirii este subestimarea sumelor necesare pentru plata dobanzilor la datoria publica, ceea ce a dus la o diferenta de 2 miliarde de euro in calculul initial.
Crestere semnificativa a deficitului bugetar
Noua tinta de deficit anuntata de guvern echivaleaza cu 159 de miliarde de lei, respectiv aproximativ 32 de miliarde de euro. Aceasta ajustare are loc in contextul in care bugetul pe 2025 a fost construit pe o estimare initiala de deficit de 7% din PIB, corespunzatoare unui nivel de aproximativ 132 miliarde de lei. Diferenta majora este explicata prin revizuirea in sus a cheltuielilor cu dobanzile aferente datoriei publice.
Premierul Ilie Bolojan a precizat ca estimarea initiala privind cheltuielile cu dobanzile era de 40 de miliarde de lei, insa noile calcule arata ca aceasta suma va depasi 50 de miliarde de lei. Cresterea abrupta a costurilor de finantare a statului, intr-un context international complicat si cu dobanzi inca ridicate, a influentat decisiv ajustarea bugetului.
Impactul dobanzilor asupra deficitului
„Principala influenta a acestei rectificari de buget si a acestui deficit de 8,4% este cresterea costului legat de dobanzi; initial s-a estimat un cost de putin peste 40 de miliarde de lei. La o evaluare din aceasta toamna, costul va depasi 50 de miliarde”, a declarat Ilie Bolojan in cadrul unei conferinte de presa.
Dobanzile la datoria publica reprezinta una dintre cele mai importante cheltuieli fixe ale bugetului de stat, iar in contextul acumularii continue de datorie si al refinantarilor pe pietele externe, aceste costuri au crescut accelerat. Romania se imprumuta in continuare pentru a sustine nevoile curente de finantare, dar o mare parte din fondurile atrase merg catre plata angajamentelor contractate anterior, nu spre investitii.
Revenirea economica sub asteptari complica situatia
O alta dificultate majora in gestionarea bugetului este cresterea economica sub nivelul estimat. Desi bugetul pe 2025 a fost construit pe o prognoza de 2,5% crestere economica, in prima jumatate a anului s-a inregistrat un avans de doar 0,3% din PIB, un ritm slab, aflat la limita recesiunii tehnice.
Aceasta discrepanta intre estimare si realitate afecteaza direct veniturile fiscale ale statului. Venituri mai mici inseamna automat o presiune crescuta pe partea de cheltuieli, iar in lipsa unor ajustari rapide, deficitul bugetar devine dificil de controlat. In plus, o parte din cresterea nominala a veniturilor vine din inflatie, nu din volum, ceea ce mascheaza partial realitatea unei economii aflate in stagnare.
Dialog cu Comisia Europeana, dar fara garantii
Ilie Bolojan a mentionat ca autoritatile romane au informat Comisia Europeana cu privire la modificarile operate in estimarile bugetare si ca „echipa comisei a inteles masurile luate si contextul dificil in care ne aflam”. Totusi, acest lucru nu garanteaza o relaxare a cerintelor bugetare impuse prin procedura de deficit excesiv, in care Romania se afla inca din 2020.
Potrivit regulilor fiscale europene, statele membre trebuie sa mentina un deficit bugetar sub 3% din PIB, iar un nivel de 8,4% plaseaza Romania printre cele mai indatorate tari din UE, din punct de vedere al deficitului structural. Desi contextul economic global a determinat unele exceptii in perioada post-pandemie, presiunile pentru consolidare fiscala raman ridicate.
Rectificare bugetara asteptata in perioada urmatoare
In acest context, guvernul urmeaza sa adopte prima rectificare bugetara a anului, care va ajusta veniturile si cheltuielile in functie de noile prognoze macroeconomice. Potrivit unor surse din Ministerul Finantelor, ordonatorii principali de credite au transmis deja cereri de finantare suplimentara, estimate la peste 80 de miliarde de lei, suma care, potrivit ministrului Alexandru Nazare, nu poate fi acoperita integral.
Rectificarea bugetara ar putea aduce masuri de restrangere a unor cheltuieli neesentiale, amanarea unor investitii sau revizuirea programelor de sprijin. In acelasi timp, autoritatile trebuie sa asigure respectarea obligatiilor sociale si bugetare asumate, inclusiv plata pensiilor, salariilor si subventiilor.
In lipsa unor masuri de corectie, Romania risca sa intre intr-o spirala a indatorarii accentuate, ceea ce ar putea afecta ratingul de tara si conditiile de finantare externe. Guvernul este asteptat sa prezinte in perioada urmatoare detalii suplimentare privind masurile fiscale si bugetare ce vor fi adoptate in contextul acestui nou cadru economic.