Programul Start-Up Nation (SUN) a fost lansat cu scopul de a impulsiona economia romaneasca prin sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri). Cu toate acestea, o analiza recenta a Consiliului Concurentei ridica semne de intrebare cu privire la eficienta acestui program. Datele arata ca firmele care au beneficiat de finantare au inregistrat rezultate mai slabe decat cele care nu au primit sprijin. De ce s-a intamplat acest lucru si ce masuri ar trebui luate pentru imbunatatirea acestui program? Haideti sa analizam situatia in detaliu.
Start-Up Nation: O initiativa promitatoare, dar cu rezultate mixte
In perioada 2017-2018, guvernul a implementat schema de ajutor de minimis prin Start-Up Nation, oferind sprijin financiar unui numar de 15.242 de IMM-uri, cu un buget total de 2,89 miliarde lei. Obiectivele programului au fost ambitioase:
- Sprijinirea antreprenoriatului si infiintarea de noi IMM-uri
- Crearea de locuri de munca
- Imbunatatirea performantei economice a firmelor nou-infiintate
- Integrarea in piata muncii a persoanelor defavorizate, somerilor si absolventilor
- Stimularea investitiilor in tehnologii inovatoare
Cu toate acestea, analiza efectuata de Consiliul Concurentei a scos la iveala o serie de probleme care au afectat eficienta programului.
Paradoxul Start-Up Nation: De ce firmele finantate au performat mai slab?
Unul dintre cele mai surprinzatoare rezultate ale evaluarii programului este faptul ca firmele care au primit finantare prin Start-Up Nation au avut rezultate mai slabe decat competitorii lor care nu au beneficiat de sprijin financiar de la stat.
Cateva dintre principalele cauze identificate de experti:
1. Lipsa unui proces riguros de selectie a beneficiarilor
Multi antreprenori au aplicat pentru finantare fara a avea o strategie solida de dezvoltare. Fara un plan de afaceri viabil si o pregatire temeinica, o parte dintre aceste firme au intampinat dificultati in gestionarea fondurilor si in cresterea afacerii.
2. Utilizarea ineficienta a fondurilor primite
In unele cazuri, banii au fost folositi pentru achizitii care nu au contribuit direct la dezvoltarea afacerii sau la cresterea productivitatii. Unele companii au investit in echipamente scumpe fara a avea o strategie clara de utilizare a acestora, ceea ce a dus la blocaje financiare.
3. Lipsa unor obiective clare si masurabile
Consiliul Concurentei a atras atentia asupra faptului ca obiectivele programului au fost formulate intr-un mod prea general. Spre exemplu, „imbunatatirea performantelor economice ale IMM-urilor” este o formulare vaga, care nu permite o masurare precisa a impactului real.
4. Selectia domeniilor de activitate fara o analiza strategica
Programul a permis accesul la finantare pentru afaceri din domenii foarte diverse, insa in unele sectoare economice sprijinul nu a avut impactul scontat. Analiza arata ca firmele din constructii, transport, IT, electricitate, industrie prelucratoare, agricultura si comert au avut rezultate mai slabe decat competitorii lor care nu au primit finantare. Acest aspect sugereaza ca fondurile nu au fost directionate catre industrii cu cel mai mare potential de crestere.
Recomandarile Consiliului Concurentei pentru imbunatatirea Start-Up Nation
Pentru ca programul sa isi atinga obiectivele si sa devina un instrument eficient de sprijinire a IMM-urilor, Consiliul Concurentei propune mai multe masuri:
1. Definirea clara si precisa a obiectivelor
In loc de formulari generale, obiectivele trebuie sa fie masurabile si cuantificabile, pentru a permite o evaluare corecta a impactului ajutoarelor financiare. De exemplu, in loc de „cresterea performantelor economice”, se pot stabili indicatori concreti, cum ar fi o anumita rata de crestere a cifrei de afaceri sau un numar minim de locuri de munca create.
2. Selectarea atenta a sectoarelor eligibile pentru sprijin
Pentru a maximiza impactul programului, fondurile ar trebui directionate catre domenii strategice, care au un potential ridicat de crestere si inovare. Este esentiala o analiza a pietei pentru a identifica industriile unde sprijinul guvernamental poate aduce cea mai mare valoare.
3. Stabilirea unor criterii mai riguroase de selectie a beneficiarilor
Nu orice start-up trebuie sa fie eligibil pentru finantare. Introducerea unor criterii mai stricte legate de experienta antreprenoriala, sustenabilitatea planului de afaceri si fezabilitatea proiectului poate reduce numarul firmelor care nu reusesc sa utilizeze eficient banii primiti.
4. Monitorizarea performantei firmelor finantate
Implementarea unui sistem de urmarire a firmelor beneficiare pentru o perioada de cel putin trei ani dupa acordarea finantarii ar putea oferi date utile despre eficienta programului si ajustarile necesare pentru viitor.
Situatia actuala a programului Start-Up Nation
Desi programul a fost o initiativa apreciata, dificultatile financiare au dus la intreruperea acestuia. In perioada 2020-2022, programul a fost suspendat din lipsa resurselor financiare, desi interesul pentru finantare a ramas ridicat.
In 2022, Ministerul Antreprenoriatului si Turismului (MEAT) a anuntat reluarea Start-Up Nation, cu un buget estimat de 11 miliarde de lei, dar lipsa fondurilor a blocat acordarea efectiva a finantarilor.
In 2023, autoritatile au aprobat cadrul general pentru editia 2024 a programului, dar Consiliul Concurentei recomanda fie comasarea editiilor 2022 si 2024, fie anularea editiei din 2022, pentru a evita suprapunerile.
Nevoie de reforma pentru un impact real
Start-Up Nation ramane un program cu un potential urias pentru sustinerea antreprenorilor, dar eficienta sa trebuie imbunatatita printr-o strategie mai clara si masuri de selectie mai riguroase. Fara ajustari, exista riscul ca fondurile publice sa fie cheltuite fara a produce efectele economice dorite.
Prin reformarea programului, Romania poate transforma Start-Up Nation intr-un instrument real de dezvoltare economica, capabil sa genereze crestere sustenabila si inovatie pe termen lung.