O femeie din Bucuresti a fost trimisa in judecata dupa ce procurorii au acuzat-o ca ar fi inselat mai multe persoane si doua agentii de turism prin oferte false de vacanta si documente falsificate. Cazul vizeaza un prejudiciu de 795.000 de lei, din care aproximativ 102.500 de lei ar fi fost restituiti, iar inculpata se afla in prezent in arest la domiciliu.
Acuzatiile formulate de procurori
Femeia trimisa in judecata se numeste Maria Gancea, numele ei aparand pe portalul instantelor de judecata. Dosarul include acuzatii de inselaciune in forma continuata, cu 46 de acte materiale, fals in inscrisuri sub semnatura privata, cu 17 acte materiale, fals informatic, cu 39 de acte materiale, precum si inducerea in eroare a organelor judiciare.
Initial, aceasta a fost arestata preventiv, iar ulterior masura a fost inlocuita cu arestul la domiciliu.
Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 a transmis ca faptele investigate s-ar fi desfasurat intre februarie 2024 si februarie 2026. In aceasta perioada, femeia ar fi indus in eroare 24 de persoane fizice si doua persoane juridice, respectiv agentii de turism.
Mecanismul descris de anchetatori ar fi avut doua directii: pe de o parte, presupusa intermediere a unor contracte pentru servicii turistice, iar pe de alta parte, promisiunea unei asocieri pentru dezvoltarea unui proiect prin fonduri europene.
Cum ar fi fost construite ofertele false
Procurorii sustin ca femeia ar fi obtinut bani, bilete de avion si vouchere de cazare folosind identitati si calitati mincinoase. In acelasi timp, ar fi prezentat documente falsificate, precum ordine de plata, facturi fiscale si chitante.
Ancheta vizeaza si documente electronice despre care procurorii spun ca ar fi fost generate prin manipularea unor date informatice. Acestea ar fi inclus confirmari de plata si facturi care creau aparenta unor tranzactii reale.
In relatia cu persoanele pagubite, Maria Gancea ar fi sustinut ca nu se ocupa direct de contractarea pachetelor turistice, ci doar intermediaza legatura cu presupusi organizatori. Ulterior, anchetatorii au stabilit ca unele dintre aceste persoane nu aveau legatura cu activitatea investigata, iar altele erau fictive.
Pentru a castiga increderea celor interesati, femeia ar fi invocat excursii organizate anterior si ar fi prezentat situatii in care alti clienti ar fi beneficiat fara probleme de serviciile sale. O astfel de strategie poate crea rapid aparenta unei activitati legitime, mai ales cand ofertele sunt promovate ca fiind avantajoase si disponibile pentru o perioada scurta.
Familii afectate in timpul vacantelor
In spatiul public au aparut informatii despre pachete turistice false pentru destinatii precum Maldive, Turcia, Japonia sau Cuba. Cel putin doua familii aflate in vacanta in Turcia ar fi fost date afara din hotel, dupa ce rezervarile nu ar fi fost achitate.
Procurorii arata ca unele persoane pagubite au ajuns totusi sa plece in excursii „organizate” de inculpata. Acest lucru s-ar fi intamplat insa prin comiterea unor fapte de inselaciune impotriva unor agentii de turism, care au devenit parti vatamate in dosar.
In relatia comerciala cu doua agentii, femeia ar fi folosit fara drept identitatile altor persoane, mentionate prin initialele M.E.D. si M.A. Pentru aceasta, ar fi utilizat fotografii ale actelor de identitate ale persoanelor respective, obtinute dupa participarea la un proces electoral.
Date personale si acuzatii privind inducerea in eroare a anchetatorilor
Parchetul nu a precizat despre ce proces electoral este vorba. Surse judiciare citate de AGERPRES au afirmat insa ca femeia este membru PNL, iar o persoana cu numele Maria Gancea apare pe lista candidatilor la Consiliul General al Municipiului Bucuresti la alegerile locale din 2024.
In calitate de membru de partid, aceasta ar fi avut acces la liste de semnaturi, de unde ar fi luat datele unor persoane folosite ulterior in comiterea faptelor pentru care a fost trimisa in judecata.
Anchetatorii o acuza si ca, intre 11 august 2024 si 5 februarie 2025, ar fi incercat sa evite declansarea unui dosar penal pe numele ei. Pentru a-si sustine versiunea, ar fi sesizat fapte nereale si ar fi indicat o alta persoana drept responsabila, depunand inclusiv chitante falsificate.
Procurorii sustin ca aceasta conduita a creat un risc pentru desfasurarea actului de justitie, deoarece ar fi urmarit mutarea suspiciunilor asupra altei persoane si prezentarea inculpatei drept victima a unei inselaciuni.