Inalta Curte de Casatie si Justitie a amanat joi, 3 septembrie, pronuntarea unei decizii definitive in procesul privind plata restantelor salariale ale magistratilor. Instanta suprema a stabilit ca termen data de 17 septembrie, cand ar urma sa se pronunte si asupra cererilor Guvernului de sesizare a Curtii Constitutionale si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.
Procesul a ajuns in faza de recurs
Dosarul se afla in recurs dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a admis, pe 5 mai, actiunea formulata de Inalta Curte impotriva Guvernului si Ministerului Finantelor.
Instanta a decis atunci ca Executivul si Ministerul Finantelor trebuie sa achite drepturile salariale restante ale magistratilor, inclusiv printr-o eventuala rectificare bugetara.
Miza financiara este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Curtea de Apel Bucuresti a stabilit si un termen de zece zile de la ramanerea definitiva a hotararii pentru punerea acesteia in executare. In caz de intarziere, au fost prevazute penalitati de 1% pentru fiecare zi, precum si o amenda calculata la 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.
Inalta Curte invoca drepturi salariale neachitate de ani de zile
Actiunea a fost semnata de presedinta instantei supreme, Lia Savonea.
Inalta Curte sustine ca neplata sumelor restante afecteaza dreptul de proprietate al judecatorilor care detin titluri executorii neexecutate de mai mult de zece ani.
Totodata, instanta suprema a acuzat Guvernul ca ar incalca principiul separarii puterilor in stat si ar afecta autoritatea hotararilor judecatoresti.
Restantele salariale au aparut dupa ce, in 2023, Inalta Curte si Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecatorilor si procurorilor, pentru alinierea la mai multe hotarari ale instantelor. Majorarea se aplica retroactiv incepand din 2018.
Guvernul contesta posibilitatea instantelor de a impune alocari bugetare
In timpul procesului, reprezentantii Guvernului au cerut sesizarea Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate privind anumite prevederi din legea contenciosului administrativ.
Executivul vrea sa fie lamurit daca o instanta poate obliga Guvernul sa faca alocari bugetare suplimentare si daca judecatorii pot stabili drepturi financiare peste limitele aprobate prin legea bugetului.
Guvernul a cerut si sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, precum si suspendarea procesului pana la pronuntarea CJUE.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anuntat si sesizarea Curtii Constitutionale pentru solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Inalta Curte.
Bolojan a argumentat ca elaborarea bugetului, rectificarile bugetare si utilizarea fondului de rezerva sunt atributii ale puterii executive si legislative.
Aproape 5 miliarde de lei au fost prevazute in buget
Proiectul de buget transmis Parlamentului in luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ un miliard de euro, pentru Inalta Curte in 2026.
Suma reprezenta o crestere de aproximativ 50% fata de anul precedent, iar banii suplimentari urmau sa fie utilizati pentru plata drepturilor salariale restante.
Guvernul a decis ulterior sa amane o parte dintre plati si sa redirectioneze fondurile catre un pachet de ajutoare sociale in valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.
Pe 17 septembrie, Inalta Curte ar urma sa decida atat asupra fondului procesului, cat si asupra solicitarilor Executivului privind sesizarea CCR si CJUE. Hotararea este importanta atat pentru plata restantelor salariale, cat si pentru disputa privind limitele in care instantele pot obliga Guvernul sa aloce fonduri bugetare.