Indonezia a decis sa isi mute capitala politica de la Jakarta la Nusantara, un oras nou aflat in constructie in regiunea Kalimantan de Est, pe insula Borneo. Desi proiectul fusese anuntat oficial in 2019 si avea ca termen initial anul 2024 pentru inaugurarea oficiala, lucrarile sunt intarziate semnificativ, iar statutul orasului a fost recent revizuit, ceea ce a readus subiectul in atentia publicului si a generat noi controverse, potrivit publicatiei britanice The Guardian.
De ce renunta Indonezia la Jakarta
Principalul motiv pentru care autoritatile indoneziene au decis mutarea capitalei este situatia critica in care se afla Jakarta. Orasul, cu o populatie de peste 10 milioane de locuitori (peste 30 de milioane in zona metropolitana), se confrunta cu o serie de probleme grave, printre care congestionarea traficului, poluarea extrema si riscul tot mai ridicat de inundatii. O parte semnificativa a orasului se scufunda intr-un ritm alarmant – in unele zone, nivelul terenului scade cu pana la 25 de centimetri pe an. Aceste probleme au fost accentuate de urbanizarea necontrolata, utilizarea excesiva a apelor subterane si lipsa unei infrastructuri adecvate pentru drenaj.
In acest context, guvernul indonezian a propus construirea unui nou centru administrativ care sa preia functiile politice ale capitalei, intr-o zona mai putin populata si mai stabila geologic. Astfel a aparut ideea orasului Nusantara – un proiect gandit ca un simbol al viitorului si al echilibrului intre dezvoltare si sustenabilitate.
Ce este Nusantara si unde este situat
Nusantara, care inseamna „arhipelag” in limba sanscrita, a fost ales ca nume pentru noul oras-capitala, ca simbol al unitatii celor peste 17.000 de insule ale Indoneziei. Amplasat in provincia Kalimantan de Est, in insula Borneo, orasul ar urma sa se intinda pe o suprafata totala de 256.000 de hectare, dintre care 6.600 de hectare sunt rezervate zonei centrale guvernamentale.
Proiectul este estimat la aproximativ 32 de miliarde de dolari, iar autoritatile intentionau ca 80% din aceasta suma sa fie acoperita prin investitii private, inclusiv din strainatate. Cu toate acestea, interesul investitorilor a fost mult sub asteptari, ceea ce a dus la intarzieri semnificative si revizuiri ale planului initial.
De la „capitala nationala” la „capitala politica”
In septembrie 2025, guvernul indonezian a adoptat o noua reglementare care a schimbat oficial statutul orasului Nusantara. Daca initial acesta fusese desemnat drept viitoarea „capitala nationala”, documentul publicat recent il redefinesc drept „capitala politica”. Diferenta, desi subtila la nivel de terminologie, are implicatii majore in ceea ce priveste rolul si functiile pe care le va indeplini orasul in viitorul apropiat.
Oficialii au justificat modificarea prin dorinta de a asigura o tranzitie mai realista si de a concentra eforturile pe instalarea principalelor institutii politice – palatul prezidential, cladirile legislative si cele ale autoritatii judiciare. In acelasi timp, presedintele Prabowo Subianto, succesorul lui Joko Widodo, a redus bugetul alocat proiectului, ceea ce indica o schimbare de prioritate la nivelul conducerii tarii.
Stadiul actual al constructiei
La jumatatea anului 2025, doar aproximativ 800 de hectare din zona centrala planificata erau dezvoltate, in conditiile in care aceasta zona ar trebui sa acopere 6.600 de hectare. Printre cladirile deja finalizate se numara si palatul prezidential, proiectat cu un design inspirat din pasarea mitologica Garuda, un simbol national al Indoneziei.
Oficial, proiectul a intrat in „faza a doua”, care presupune extinderea infrastructurii de baza, constructia locuintelor pentru functionarii publici si demararea lucrarilor pentru institutiile legislative si judiciare. Guvernul si-a propus ca pana in 2028 sa finalizeze 20% dintre cladirile guvernamentale, 50% dintre locuintele planificate si infrastructura esentiala necesara functionarii orasului la o capacitate minima.
Probleme de mediu si impact asupra comunitatilor indigene
Construirea orasului in inima insulei Borneo ridica si preocupari serioase de ordin ecologic si social. Zona aleasa pentru noul oras include paduri tropicale dense, cu o biodiversitate deosebita, fiind unul dintre putinele habitate ramase pentru specii pe cale de disparitie, cum ar fi urangutanul de Borneo.
In plus, organizatiile pentru drepturile omului au atras atentia asupra impactului pe care constructia orasului il are asupra comunitatilor indigene din zona, ale caror terenuri sunt afectate de defrisari si de dezvoltarea infrastructurii. Desi autoritatile au promis ca vor implementa masuri de protectie a mediului si de compensare a comunitatilor afectate, activistii raman sceptici, mai ales in lipsa unor garantii clare si a unui cadru legal transparent.
O viziune pe termen lung, dar cu multe incertitudini
Potrivit planului oficial, Nusantara ar urma sa fie complet finalizat pana in anul 2045, cand Indonezia va sarbatori 100 de ani de independenta. Pana atunci, orasul ar trebui sa devina un centru administrativ modern, cu o populatie de aproximativ doua milioane de locuitori, conceput pe principii de dezvoltare durabila, digitalizare si eficienta energetica.
Totusi, provocarile sunt numeroase: de la lipsa de finantare si rezistenta infrastructurii, pana la problemele de mediu si dificultatile de relocare a unei parti semnificative a aparatului administrativ din Jakarta. Daca aceste obstacole nu vor fi depasite cu succes, Nusantara risca sa devina, asa cum spun unii critici, un „elefant alb” – un proiect monumental, dar ineficient si nefunctional.
Pentru moment, ambitia ramane, dar viitorul ramane in mare parte incert.