Romania se confrunta cu o combinatie tensionata de factori economici care pun presiune tot mai mare pe perspectivele de crestere si pe stabilitatea bugetara. Potrivit unei analize recente publicate de ING Bank Romania, inflatia este pe un trend accelerat de crestere, in timp ce economia nationala incetineste semnificativ. Contextul macroeconomic se deterioreaza pe fondul noilor masuri fiscale si al unei cereri interne in scadere, ceea ce determina economistii sa ia in calcul inclusiv un scenariu de recesiune tehnica.
Masuri fiscale dure, efecte in lant asupra preturilor si consumului
Guvernul Romaniei urmeaza sa-si asume raspunderea pe un pachet de masuri fiscale cu impact major, care vizeaza reducerea deficitului bugetar. Printre cele mai importante prevederi se numara majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21% si eliminarea cotei reduse de 9%, pastrand doar un nivel preferential de 11%. In paralel, romanii care pana acum beneficiau de asigurare medicala fara contributie directa vor trebui sa achite anual 2.430 lei pentru a avea acces la servicii de sanatate, o masura care va afecta milioane de persoane.
Pe langa acestea, cresterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, alaturi de accizele si taxele bancare suplimentare, contribuie la un mediu economic si investitional mai putin predictibil. Potrivit lui Stefan Posea, economist in cadrul ING Bank Romania, aceste masuri vor amplifica presiunile inflationiste pe termen scurt, mai ales in contextul in care si facturile la energie cresc incepand cu luna iulie.
Inflatia ar putea depasi pragul de 7,5%
Estimarile ING indica o accelerare a inflatiei de la nivelul de 5,5% inregistrat in luna mai la un interval de 7,5 – 8% in lunile urmatoare. Banca Nationala a Romaniei prognozase anterior o inflatie de 4,6% pana la finalul anului, insa aceasta previziune pare deja depasita in contextul noilor taxe. Astfel, o actualizare oficiala a prognozei BNR este de asteptat in urmatoarea perioada.
Impactul noilor politici fiscale va fi resimtit direct in buzunarul consumatorilor. „Aceste cresteri de impozite nu sunt favorabile consumului intern, care oricum era deja in declin”, subliniaza economistul ING.
Increderea consumatorilor este in scadere de la inceputul anului, iar perspectivele privind ocuparea fortei de munca s-au inrautatit. In plus, inghetarea salariilor bugetarilor si a pensiilor stimuleaza economisirea precauta, ceea ce reduce si mai mult consumul privat – motor esential al economiei romanesti.
O economie in deriva: cresterea reala se apropie de zero
ING prognoza, la inceputul anului, o crestere economica modesta de 0,8% pentru 2025 – una dintre cele mai pesimiste estimari din piata. Acum insa, analistii revizuiesc chiar si aceasta cifra, avertizand ca daca economia va stagna in trimestrele ramase din an, PIB-ul ar putea inregistra o crestere reala de doar 0,3%.
Exista si posibilitatea unui scenariu mai sumbru: o recesiune tehnica sau chiar o contractie economica pentru intregul an. „Avand in vedere traiectoria actuala, riscul unei recesiuni usoare nu mai poate fi ignorat. Evolutiile actuale vor atrage cu siguranta atentia factorilor de decizie, iar in viitorul apropiat ne putem astepta la o schimbare de ton in comunicarile oficiale ale Bancii Nationale”, adauga Posea.
Pe scurt, Romania traverseaza o perioada delicata, marcata de incertitudine fiscala, inflatie accelerata si o incredere economica in declin. Guvernul mizeaza pe reforme fiscale pentru a stabiliza finantele publice, insa aceste masuri risca sa incetineasca si mai mult o economie deja fragila, cu un consum intern slabit si un climat social tot mai tensionat.