Grecia este pe cale sa piarda statutul de cea mai indatorata tara din zona euro, dupa ce datoria publica ar urma sa coboare sub nivelul Italiei pana la finalul acestui an. Schimbarea marcheaza un moment important pentru Atena, dupa mai bine de doua decenii in care nivelul ridicat al datoriei a ramas una dintre principalele vulnerabilitati ale economiei elene.
Grecia isi reduce povara datoriei publice
Ponderea datoriei publice a Greciei in PIB ar urma sa scada anul acesta la aproximativ 137%, de la 145% anul trecut, au declarat surse citate de Reuters. Noua estimare ar urma sa fie inclusa in planul fiscal multianual pe care autoritatile elene il vor transmite Comisiei Europene la finalul lunii.
Pentru Grecia, evolutia are o semnificatie puternica. Tara a traversat o criza severa a datoriilor suverane si a avut nevoie de trei programe de sprijin financiar, in valoare totala de aproximativ 280 de miliarde de euro. Reducerea treptata a datoriei publice arata o schimbare de directie dupa anii in care finantele statului au fost urmarite cu atentie de institutiile europene si de pietele internationale.
Din 2020, datoria publica a Greciei, raportata la PIB, s-a diminuat cu peste 45 de puncte procentuale, ajungand la 145% din PIB in 2025. In aceeasi perioada, Italia a redus acest indicator cu aproximativ 17 puncte procentuale, un ritm mai lent decat cel inregistrat de Atena.
Italia ar putea trece pe primul loc
In timp ce Grecia isi reduce datoria, Italia se confrunta cu o usoara crestere a ponderii datoriei publice in PIB. Planul bugetar multianual publicat de Trezoreria italiana arata ca datoria ar urma sa urce de la 137,1% in 2025 la 138,6% in 2026.
Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a anuntat ca indicatorul ar urma sa ramana aproape neschimbat in 2027, la 138,5%, inainte de a scadea la 137,9% in 2028 si la 136,3% in 2029.
Aceasta evolutie ar face ca Italia sa devina tara cu cea mai ridicata datorie publica din zona euro. Diferenta dintre cele doua state nu este una foarte mare, dar are greutate in plan economic si politic, mai ales intr-o zona monetara in care stabilitatea fiscala este atent monitorizata.
Un semnal important pentru economia elena
Grecia intentioneaza sa ramburseze anticipat, in acest an, imprumuturi de aproximativ sapte miliarde de euro din primul program de sprijin financiar. O astfel de miscare poate transmite un semnal de incredere, pentru ca arata ca statul are capacitatea de a-si reduce mai rapid obligatiile acumulate in perioada de criza.
La nivelul zonei euro, datoria guvernamentala a crescut de la 87% din PIB la finalul lui 2024 la 87,8% la finalul anului trecut, potrivit datelor Eurostat. Diferentele dintre state raman insa foarte mari.
La sfarsitul anului 2025, cele mai reduse ponderi ale datoriei guvernamentale in PIB erau in Estonia, cu 24,1%, Luxemburg, cu 26,5%, Danemarca, cu 27,9%, Bulgaria, cu 29,9%, Irlanda, cu 32,9%, Suedia, cu 35,1%, si Lituania, cu 39,5%.
In acelasi timp, 12 state membre ale Uniunii Europene depaseau pragul de 60% din PIB. Cele mai ridicate niveluri erau in Grecia, cu 146,1%, Italia, cu 137,1%, Franta, cu 115,6%, Belgia, cu 107,9%, si Spania, cu 100,7%.
Evolutia din acest an poate schimba ierarhia din zona euro, insa presiunea datoriei publice va ramane o tema centrala atat pentru Atena, cat si pentru Roma.