Jakarta, una dintre cele mai mari aglomerari urbane ale lumii, se confrunta cu o problema care ii ameninta direct viitorul: terenul pe care este construit orasul se scufunda, iar aproape 40% din metropola se afla deja sub nivelul marii. In unele zone, solul coboara cu pana la 25 de centimetri pe an, in timp ce cresterea nivelului marii si urbanizarea accelerata amplifica riscul de inundatii, potrivit El Pais.
Capitala traditionala a Indoneziei s-a transformat radical in ultimele opt decenii. Daca dupa obtinerea independentei, in 1945, orasul avea mai putin de un milion de locuitori, astazi intreaga sa zona metropolitana numara aproape 42 de milioane de oameni.
Aceasta dezvoltare spectaculoasa a venit insa cu un cost urias. Infrastructura nu a tinut intotdeauna pasul cu extinderea orasului, iar milioane de persoane continua sa nu aiba acces la o retea sigura de apa curenta. In aceste conditii, utilizarea masiva a apelor subterane a devenit una dintre cauzele majore ale tasarii terenului.
De ce se scufunda Jakarta
Fenomenul care afecteaza capitala indoneziana este cunoscut sub numele de subsidenta. Pe scurt, terenul coboara treptat, iar in Jakarta procesul este alimentat in mare masura de extragerea apei din subteran.
Atunci cand cantitati mari de apa sunt pompate din straturile aflate sub oras, solul se poate compacta. Intr-o metropola foarte densa, unde cererea de apa este enorma, efectele se acumuleaza in timp.
Problema este accentuata si de greutatea infrastructurii urbane. Jakarta este un oras al contrastelor, cu zgarie-nori, centre comerciale luxoase si cartiere dezvoltate rapid, dar si cu zone foarte sarace, in care infrastructura de baza este insuficienta.
Expansiunea a fost alimentata timp de decenii de migratia oamenilor din zonele rurale spre capitala, in cautarea unui loc de munca si a unor venituri mai bune. Rezultatul este un spatiu urban imens, aglomerat si dificil de administrat.
In unele sectoare ale metropolei, terenul pierde pana la 25 de centimetri din inaltime intr-un singur an. Diferenta este enorma daca procesul continua ani la rand.
Aproape 40% din metropola se afla sub nivelul marii
Una dintre cele mai vulnerabile regiuni este nordul Jakartei, unde comunitatile de coasta se confrunta frecvent cu inundatii.
Aproape 40% din metropola se afla deja sub nivelul apei, iar combinatia dintre scufundarea terenului si cresterea nivelului marii face ca apararea zonelor joase sa devina tot mai dificila.
Pentru locuitorii din aceste cartiere, fenomenul nu este o perspectiva indepartata, ci o problema concreta, prezenta in viata de zi cu zi.
In Muara Angke, o comunitate de pescari din nordul capitalei, oamenii s-au obisnuit cu apa care patrunde periodic pe strazi si in jurul locuintelor.
Siti Paramita, in varsta de 35 de ani, locuieste aici impreuna cu sotul si copiii sai. Ea spune ca inundatiile au devenit tot mai severe odata cu trecerea timpului.
„La inceput, inundatiile erau mici, apoi au crescut treptat”, a povestit femeia. In unele situatii, apa ajunge pana la nivelul gambelor, iar in anul precedent au existat momente in care nivelul a urcat pana in zona abdomenului.
Pentru familiile din astfel de cartiere, adaptarea a devenit aproape permanenta.
Localnicii incearca sa-si ridice singuri caile de acces
In zona in care locuieste familia Paramita, oamenii au folosit straturi mari de scoici pentru a ridica suprafata cailor de acces si pentru a incerca sa le mentina deasupra apei.
Este o interventie simpla, facuta din necesitate, nu o solutie definitiva.
Dedy Heriyanto, sotul femeii, spune ca alternativa ar fi fost sa priveasca pur si simplu cum apa castiga treptat teren.
„Daca am fi asteptat pur si simplu ca apa sa creasca, pana la urma, totul s-ar fi scufundat”, a spus el.
Heriyanto priveste insa realist limitele acestor interventii locale.
„Luptam contra naturii; nu vom castiga niciodata. Singurul lucru care se obtine din astfel de initiative este sa te asiguri ca inundatiile nu vor deveni si mai grave”, a explicat acesta.
Afirmatia descrie bine situatia multor locuitori din zonele vulnerabile. Ei pot ridica drumuri, praguri sau curti, insa nu pot opri singuri tasarea terenului ori cresterea nivelului marii.
Orasul ridica diguri si adauga permanent noi straturi de beton
Autoritatile incearca de ani de zile sa reduca efectele inundatiilor prin lucrari de infrastructura.
In zonele de coasta au fost construite ziduri de protectie si diguri, iar unele structuri trebuie inaltate periodic, pe masura ce terenul continua sa coboare.
Drumurile din cartierele vulnerabile sunt si ele ridicate, iar canalele si cursurile de apa necesita operatiuni constante de dragare pentru a permite evacuarea apei.
Problema este ca astfel de interventii trateaza in principal efectele, in timp ce cauzele fenomenului sunt mult mai dificil de eliminat.
Daca terenul continua sa se scufunde, un zid construit astazi poate deveni insuficient peste cativa ani. Din acest motiv, autoritatile vorbesc tot mai mult despre un raspuns integrat, care sa combine infrastructura clasica cu gestionarea mai eficienta a resurselor de apa si protejarea ecosistemelor.
Guvernul pregateste un raspuns mai amplu
Ministrul coordonator pentru infrastructura si dezvoltare regionala, Agus Harimurti Yudhoyono, a declarat ca Jakarta este extrem de expusa atat cresterii nivelului marii, cat si subsidentei.
El sustine ca raspunsul trebuie sa includa mai multe tipuri de interventii.
Printre acestea se afla imbunatatirea fluxului raurilor si mentinerea lor cat mai curate, astfel incat apa sa poata ajunge mai eficient in sistemele de aprovizionare si sa circule fara blocaje prin zonele urbane.
Autoritatile vor sa reduca si folosirea necorespunzatoare a terenurilor, care poate afecta capacitatea naturala a raurilor de a transporta apa.
In acelasi timp, constructia de diguri si ziduri de protectie ramane considerata necesara.
Yudhoyono a mentionat si metode bazate pe natura, intre care protejarea mangrovelor, care pot functiona ca o bariera naturala in zonele costiere.
Cresterea nivelului marii agraveaza o problema deja grava
Scufundarea terenului nu este singura amenintare.
Cresterea nivelului marii, asociata incalzirii globale, mareste presiunea asupra zonelor de coasta. Atunci cand nivelul oceanului creste in acelasi timp in care suprafata orasului coboara, diferenta relativa dintre apa si teren devine tot mai mare.
Pentru o metropola situata deja in mare parte la altitudine foarte joasa, combinatia este deosebit de periculoasa.
Problemele se suprapun peste alte dificultati majore ale Jakartei: supraaglomerarea, poluarea si inegalitatile sociale.
In apropierea cartierelor moderne si a cladirilor ridicate cu investitii provenite din industrii precum nichelul, cuprul, petrolul sau uleiul de palmier se gasesc comunitati mult mai sarace, unde oamenii traiesc langa rauri poluate si infrastructura deficitara.
Aceasta diferenta complica si mai mult adaptarea orasului, deoarece nu toti locuitorii au aceleasi resurse pentru a se proteja in fata inundatiilor.
Nusantara, noua capitala construita pe insula Borneo
Gravitatea problemelor din Jakarta a contribuit la una dintre cele mai radicale decizii luate de autoritatile indoneziene: construirea unei noi capitale.
Fostul presedinte al Indoneziei a propus mutarea centrului administrativ la Nusantara, pe insula Borneo.
Lucrarile la noul oras au inceput in 2022. Proiectul continua, insa ministerele nu si-au mutat inca sediile acolo.
Crearea unei noi capitale nu inseamna insa ca problemele Jakartei dispar. Zeci de milioane de oameni continua sa locuiasca in zona metropolitana, iar infrastructura existenta trebuie protejata si adaptata indiferent de statutul administrativ pe care orasul il va avea in viitor.
Jakarta ramane un centru economic si urban urias, iar dimensiunea sa face imposibila abandonarea problemelor existente.
Pentru locuitorii din cartierele de coasta, dezbaterea despre viitorul capitalei este mult mai concreta decat pare. In fiecare sezon ploios si la fiecare episod de inundare, oamenii se confrunta cu aceeasi intrebare: cat de mult mai poate fi ridicat orasul inainte ca apa sa castige din nou teren?
Raspunsul autoritatilor se bazeaza deocamdata pe diguri, drenaj, gestionarea raurilor, reducerea presiunii asupra apelor subterane si protejarea coastelor. Dar ritmul in care unele cartiere se scufunda arata ca Jakarta are nevoie de interventii pe termen lung, nu doar de solutii temporare.