NASA isi ajusteaza din nou calendarul programului Artemis, iar misiunea Artemis 3, anuntata anterior pentru jumatatea anului 2027, este impinsa spre finalul aceluiasi an. Schimbarea a fost indicata de administratorul NASA, Jared Isaacman, in timpul unei audieri in Congresul SUA, iar revenirea astronautilor pe suprafata Lunii ar urma sa aiba loc abia in 2028, relateaza Space.com.
Artemis 3 nu mai are acelasi calendar
Programul Artemis, prin care NASA vrea sa readuca astronauti pe Luna si sa pregateasca o prezenta umana mai durabila acolo, trece printr-o noua etapa de recalibrare. Misiunea Artemis 3 fusese prezentata anterior ca avand o posibila fereastra de lansare la mijlocul anului 2027, insa noile declaratii ale lui Jared Isaacman indica un termen mai tarziu.
In fata Comisiei pentru Alocari Financiare a Camerei Reprezentantilor, administratorul NASA a vorbit despre obiectivele din 2027 si despre pregatirea modulelor de aselenizare dezvoltate in parteneriat cu SpaceX si Blue Origin. Intrebarile parlamentarilor au vizat inclusiv finantarea sistemului Artemis Human Landing System, pentru care solicitarea bugetara a Casei Albe pe 2027 include 2,8 miliarde de dolari.
Isaacman a explicat ca NASA a primit raspunsuri de la ambii furnizori pentru a sustine un calendar care prevede intalniri, andocari si teste de interoperabilitate ale modulelor de aselenizare spre finalul anului 2027. O tentativa de revenire pe suprafata Lunii cu echipaj este vizata pentru 2028.
Aceasta formulare schimba asteptarile fata de declaratiile facute anterior, cand Artemis 3 era discutata ca oportunitate pentru mijlocul anului 2027, urmand sa pregateasca misiuni ulterioare la inceputul si finalul lui 2028.
SpaceX si Blue Origin au un calendar strans
NASA lucreaza cu SpaceX si Blue Origin pentru dezvoltarea modulelor de aselenizare care vor transporta astronautii de pe orbita lunara pe suprafata Lunii. SpaceX dezvolta o varianta a Starship, iar Blue Origin lucreaza la vehiculul Blue Moon.
Pentru ambele companii, noul calendar ramane foarte dificil. Andocarea cu capsula Orion este doar una dintre etapele necesare inainte ca NASA sa certifice un modul de aselenizare pentru misiuni cu echipaj. Vehiculele trebuie sa demonstreze ca pot functiona sigur, ca pot sustine operatiuni complexe in spatiu si ca pot reveni pe orbita lunara dupa coborarea pe suprafata.
Un obstacol important este combustibilul criogenic. Atat Starship, cat si Blue Moon folosesc propulsori raciti la temperaturi extrem de joase. Fara sisteme adecvate, acesti propulsori se evapora in timp, transformandu-se in gaz evacuat. Pentru misiunile Artemis, NASA vrea o durata mai mare decat cea a misiunilor Apollo, care petreceau doar cateva zile pe Luna. Asta inseamna ca gestionarea combustibilului devine o problema tehnica esentiala.
Mai mult, pentru a cobori pe Luna si apoi pentru a reveni pe orbita lunara, modulele vor avea nevoie de mai multe lansari de realimentare. Rezervoarele trebuie umplute pe orbita Pamantului, inainte ca vehiculele sa plece spre Luna. Transferul de combustibil criogenic intre vehicule este insa o capacitate care nu a fost inca testata in spatiu.
Testele fara echipaj raman obligatorii
NASA nu intentioneaza sa trimita astronauti la bordul acestor module inainte ca ele sa fie testate in conditii relevante. Agentia vrea ca SpaceX si Blue Origin sa demonstreze mai intai aselenizari reusite fara echipaj si lansari inapoi pe orbita lunara.
Aceasta cerinta este esentiala pentru siguranta. Un modul de aselenizare nu trebuie doar sa ajunga pe Luna, ci sa poata functiona ca vehicul de transport, habitat temporar si sistem de intoarcere. Orice eroare in faza de coborare sau de revenire ar pune echipajul intr-o situatie critica.
In prezent, ambele programe se afla inca in etape de testare. SpaceX se apropie de prima lansare a prototipului Starship Versiunea 3, care ar urma sa fie al 12-lea zbor de testare al vehiculului. Noua versiune este mai inalta si mai puternica, fiind echipata cu motorul Raptor 3. SpaceX spera ca aceasta configuratie sa aduca imbunatatiri dupa seria de succese si esecuri din testele precedente.
Starship nu este insa un vehicul proiectat exclusiv pentru Luna. Elon Musk a prezentat de mult timp nava, impreuna cu propulsorul Super Heavy cu 33 de motoare, ca pe elementul central al planurilor SpaceX pentru colonizarea planetei Marte. Aceasta ambitie mai larga complica si mai mult dezvoltarea, pentru ca vehiculul trebuie sa raspunda unor obiective multiple.
Blue Moon inainteaza mai discret
Blue Origin are o abordare diferita, mai rezervata decat ritmul iterativ al SpaceX. Modulul Blue Moon Mark-1 nu a zburat inca in spatiu, dar a trecut recent prin teste in camera de vid la Centrul Spatial Johnson al NASA din Houston. Vehiculul se afla din nou la instalatia Rocket Park a Blue Origin din Cape Canaveral, unde sunt facute lucrari finale inaintea unei lansari de test programate pentru finalul acestui an.
Exista insa si un obstacol suplimentar. Racheta New Glenn, care ar trebui sa lanseze misiunea de debut a modulului Mk1, s-a confruntat cu o anomalie la cea mai recenta lansare. Deocamdata, nu este clar cand va primi autorizarea pentru un nou zbor.
Un alt element lipsa pentru ambele companii este sistemul complet de sustinere a vietii. Nici actuala constructie Starship, nici Blue Moon Mk1 nu sunt configurate pentru a sustine astronauti la bord. Starship a transportat pana acum sarcini utile limitate, iar interiorul sau nu este inca amenajat pentru echipaj. Blue Moon Mk1 este, de asemenea, o varianta cargo, urmand ca o versiune ulterioara sa fie adaptata pentru astronauti.
Artemis 2 a deschis noua etapa a programului
Schimbarea calendarului vine dupa ce Artemis 2 a atras atentia la inceputul lunii aprilie, cand echipajul format din patru astronauti a efectuat o misiune de 10 zile in jurul Lunii si inapoi pe Pamant. A fost primul zbor spatial uman al programului Artemis si prima misiune selenara cu echipaj dupa mai bine de o jumatate de secol.
Inaintea acestei misiuni, Jared Isaacman a anuntat o restructurare ampla a programului Artemis. Planul include obiective mai ambitioase pentru infrastructura lunara si pentru stabilirea unei prezente umane permanente pe suprafata Lunii in urmatorul deceniu.
O parte importanta a viziunii este cresterea frecventei lansarilor rachetei Space Launch System. NASA vrea sa reduca intervalul dintre misiuni de la cativa ani la aproximativ 10 luni. Intre Artemis 1 si Artemis 2 a existat un decalaj de 3,5 ani, ceea ce arata cat de dificila este aceasta accelerare.
Artemis 3 a trecut si ea printr-o schimbare de obiective. In loc sa fie prima misiune de aselenizare a programului, este prezentata acum ca o demonstratie de intalnire si andocare pe orbita intre Orion si modulele lunare dezvoltate privat.
Revenirea pe Luna ramane tinta pentru 2028
Jared Isaacman a aparut miercuri alaturi de astronautii Artemis 2 si de presedintele Donald Trump la o conferinta de presa in Biroul Oval. Intrebat daca o aselenizare cu echipaj ar putea avea loc in timpul mandatului sau actual, Trump a spus ca exista o sansa.
Isaacman a confirmat ca NASA are un plan realizabil pentru revenirea pe Luna si ca agentia intra din nou intr-o etapa de lansari lunare mai frecvente. El a indicat ca Artemis 3 va fi lansata in 2027, iar NASA urmareste doua oportunitati in 2028 pentru readucerea astronautilor pe suprafata selenara.
Pentru NASA, provocarea este sa alinieze bugetul, dezvoltarea tehnica, testele fara echipaj si certificarea modulelor intr-un calendar extrem de strans. Revenirea oamenilor pe Luna ramane obiectivul central, dar drumul pana acolo depinde acum de capacitatea SpaceX si Blue Origin de a demonstra ca vehiculele lor pot functiona sigur in cele mai dificile conditii.