Romania a avut in 2025 cea mai mare pondere din Uniunea Europeana a tinerilor intre 15 si 29 de ani care nu lucreaza si nu urmeaza niciun program de educatie sau formare profesionala. Datele Eurostat arata ca 19,2% dintre tinerii romani se afla in categoria NEETs, un nivel mult peste cel inregistrat in statele cu cele mai bune rezultate.
Romania, pe primul loc in UE la categoria NEETs
Categoria NEETs include tinerii care nu sunt angajati, nu merg la scoala, nu urmeaza studii superioare si nu participa la programe de formare profesionala. Indicatorul este urmarit la nivel european pentru ca arata cat de bine reusesc statele sa integreze tinerii in educatie, pregatire sau piata muncii.
In 2025, Romania a inregistrat cel mai ridicat procent din Uniunea Europeana, cu 19,2%. Urmatoarele state in clasamentul negativ au fost Bulgaria, cu 13,8%, si Grecia, cu 13,6%.
La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate in Tarile de Jos, unde doar 5,3% dintre tineri se aflau in aceasta situatie, in Suedia, cu 5,9%, si in Slovenia, cu 7,6%.
Diferenta dintre Romania si Tarile de Jos este semnificativa. Procentul tinerilor NEETs din Romania a fost de aproape patru ori mai mare decat cel inregistrat in statul olandez.
Evolutia din ultimul deceniu
La nivelul Uniunii Europene, situatia s-a imbunatatit in ultimii zece ani. Intre 2015 si 2025, ponderea tinerilor care nu lucreaza si nu sunt inclusi in educatie sau formare a scazut in 22 dintre cele 27 de state membre.
Cele mai mari reduceri au fost raportate in Italia, Grecia si Croatia. Italia a coborat de la 25,7% la 13,3%, ceea ce inseamna o scadere de 12,4 puncte procentuale. Grecia a trecut de la 24,1% la 13,6%, iar Croatia de la 19,8% la 10,8%.
Romania a avut o scadere mult mai redusa. In 2015, procentul tinerilor NEETs era de 20,9%, iar in 2025 a ajuns la 19,2%. Desi exista o imbunatatire, ritmul este lent in comparatie cu alte state care au reusit sa reduca mai puternic acest fenomen.
Au existat si tari in care ponderea tinerilor NEETs a crescut in aceeasi perioada. Germania a avut o crestere de un punct procentual, Luxemburg de 1,2 puncte procentuale, iar Austria de 1,6 puncte procentuale. Danemarca si Lituania au ramas aproape la acelasi nivel.
Educatia influenteaza puternic riscul de excluziune
Datele arata ca nivelul de educatie are o legatura directa cu riscul ca un tanar sa ajunga in afara scolii si a pietei muncii. In Uniunea Europeana, in 2025, ponderea NEETs era de 12,8% in randul tinerilor cu nivel scazut de educatie.
Pentru cei cu nivel mediu de educatie, procentul era de 11%, iar in cazul tinerilor cu educatie ridicata scadea la 8%. Diferentele arata ca accesul la studii si calificari poate influenta sansele de angajare si integrare profesionala.
Romania iese din nou in evidenta in randul tinerilor cu nivel scazut de educatie. In aceasta categorie, procentul NEETs ajungea la 35,8% in 2025, cel mai ridicat nivel dintre statele membre mentionate. In Suedia si Polonia, aceeasi pondere era de 6,1%.
Diferenta majora intre tinere si tineri
Romania are si cea mai mare diferenta intre femei si barbati in privinta tinerilor NEETs. La nivelul Uniunii Europene, 12% dintre tinerele cu varste intre 15 si 29 de ani se aflau in aceasta categorie in 2025, comparativ cu 9,9% dintre tinerii barbati.
In Romania, decalajul era mult mai mare. Ponderea tinerelor femei NEETs era de 25%, in timp ce in randul tinerilor barbati era de 13,8%. Diferenta de 11,2 puncte procentuale este cea mai ridicata din Uniunea Europeana.
Cehia a fost urmatoarea tara in acest clasament, cu o diferenta de 7,4 puncte procentuale intre tinere si tineri.
Indicatorul NEETs arata mai mult decat o situatie temporara a tinerilor. El indica dificultati de integrare, probleme legate de educatie, acces la formare si intrarea pe piata muncii. Pentru Romania, nivelul ridicat din 2025 confirma o vulnerabilitate persistenta, mai ales in randul tinerilor cu educatie scazuta si al femeilor tinere.