Romania s-a situat in 2025 pe ultimul loc in Uniunea Europeana in privinta duratei estimate a vietii profesionale, cu o medie de 32,7 ani, arata datele publicate joi de Eurostat. La nivelul blocului comunitar, media a urcat la 37,5 ani, insa diferentele dintre state raman considerabile, atat in clasamentul general, cat si in comparatia dintre barbati si femei.
Diferenta de aproape 12 ani fata de liderul clasamentului
Cele mai ridicate valori au fost inregistrate in nordul si vestul Europei. Tarile de Jos se afla pe primul loc, cu o durata estimata a vietii profesionale de 44 de ani. Urmeaza Suedia, cu 43,4 ani, Danemarca, cu 42,6 ani, si Estonia, cu 41,5 ani.
Peste pragul de 40 de ani se mai situeaza Irlanda, cu 40,7 ani, Germania, cu 40,2 ani, si Finlanda, cu 40,1 ani. Prin comparatie, diferenta dintre Romania si Tarile de Jos ajunge la 11,3 ani.
La capatul inferior al clasamentului, dupa Romania se afla Italia, cu o durata estimata de 33 de ani. Bulgaria a inregistrat 34,6 ani, Croatia 35,1 ani, iar Grecia 35,3 ani.
Indicatorul nu arata cati ani munceste efectiv fiecare persoana, ci estimeaza perioada in care un adult poate fi activ pe piata muncii de-a lungul vietii. Valoarea este influentata de participarea la activitatea economica, de perioadele de inactivitate si de diferentele dintre categoriile de populatie.
Barbatii raman mai mult timp pe piata muncii
La nivelul Uniunii Europene, durata estimata a vietii profesionale este mai mare in cazul barbatilor. Media acestora a ajuns in 2025 la 39,5 ani, in timp ce pentru femei s-a situat la 35,4 ani.
In Romania, barbatii au o durata estimata a vietii profesionale de 36 de ani. Doar Bulgaria inregistreaza o valoare mai mica, de 35,9 ani. Croatia se afla imediat dupa Romania, cu 36,3 ani.
In partea superioara a clasamentului masculin, Tarile de Jos ajung la 45,9 ani. Suedia si Danemarca au fiecare cate 44,5 ani, iar Irlanda inregistreaza 43,4 ani.
Diferentele sunt si mai evidente in cazul femeilor. Romania are o durata estimata de 29,1 ani, a doua cea mai scazuta din Uniunea Europeana. Italia se afla pe ultimul loc, cu 28,4 ani, iar Grecia inregistreaza 31,8 ani.
La polul opus, femeile din Suedia au o viata profesionala estimata la 42,3 ani. In Tarile de Jos, valoarea este de 41,9 ani, iar in Estonia ajunge la 41,8 ani.
Media europeana a crescut in ultimul deceniu
Durata estimata a vietii profesionale in Uniunea Europeana a crescut de la 35,2 ani in 2016 la 35,9 ani in 2019. In 2020, pe fondul crizei sanitare provocate de pandemia de COVID-19, indicatorul a coborat la 35,6 ani, dupa care si-a reluat evolutia ascendenta.
Intre 2016 si 2025, toate statele membre au inregistrat cresteri. Cele mai mari avansuri au fost raportate in Malta, unde durata vietii profesionale a crescut cu 4,9 ani, in Ungaria si Irlanda, ambele cu 4,2 ani, si in Tarile de Jos, cu 4,1 ani.
Romania s-a numarat insa printre tarile in care evolutia a fost modesta. Alaturi de Spania, Italia, Germania si Austria, a inregistrat o crestere de cel mult doi ani in perioada analizata.
Participarea femeilor a avut un rol important
Una dintre tendintele evidentiate de Eurostat este cresterea mai rapida a vietii profesionale in randul femeilor in majoritatea statelor membre. Exceptiile au fost Danemarca, Romania, Suedia si Grecia.
Malta a avut cea mai spectaculoasa evolutie in aceasta privinta. Durata estimata a vietii profesionale pentru femei a crescut acolo cu 7,8 ani, cel mai mare avans inregistrat intr-un stat al Uniunii Europene.
Cresteri semnificativ mai mari pentru femei decat pentru barbati au fost observate si in Estonia si Ungaria. In Slovenia, Cipru, Bulgaria si Belgia, evolutiile celor doua categorii au fost relativ apropiate.
Datele pentru 2025 arata ca Romania ramane la o distanta importanta de media europeana. Pozitia din clasament reflecta atat durata mai redusa a activitatii profesionale in ansamblu, cat si diferenta pronuntata dintre barbati si femei.