Cinci operatori ai sistemelor de transport al gazelor naturale din Europa de Sud-Est, inclusiv Transgaz din Romania, au solicitat autoritatilor de reglementare aprobarea lansarii a doua noi rute de capacitate transfrontaliera, denumite Ruta 2 si Ruta 3. Cererea a fost formulata in cadrul unei scrisori comune semnate de operatorii DESFA (Grecia), Bulgartransgaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Vestmoldtransgaz (Republica Moldova) si Gas TSO of Ukraine (Ucraina), alaturi de operatorul independent al Interconectorului Grecia–Bulgaria, ICGB AD.
Initiativa are ca obiectiv consolidarea conectivitatii energetice regionale si facilitarea livrarii gazului natural lichefiat (GNL) din terminalele grecesti catre Ucraina, prin infrastructura existenta din regiune, parte a asa-numitului Coridor Vertical de Gaze.
O initiativa sustinuta la nivel regional si transatlantic
Scrisoarea a fost semnata in cadrul celei de-a sasea Reuniuni Ministeriale a Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantica in Domeniul Energiei (P-TEC), desfasurata la Atena in perioada 6–7 noiembrie 2025. La eveniment au participat oficiali de rang inalt din Statele Unite, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina si Romania. Din partea Romaniei, la intalnire a fost prezent viceprim-ministrul Catalin Predoiu, alaturi de directorul general al Transgaz, Ion Sterian.
Prezenta la nivel inalt si mesajele transmise in cadrul reuniunii subliniaza caracterul strategic al acestei initiative, care vizeaza consolidarea securitatii energetice in Europa Centrala si de Est si sprijinirea Ucrainei in diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, intr-un context geopolitic tensionat si marcat de restrictii impuse gazului rusesc.
Ruta 2 si Ruta 3: trasee si obiective
Ruta 2 porneste din punctul de interconectare Amfitriti din reteaua DESFA (Grecia), traverseaza interconectorul Grecia–Bulgaria (ICGB) si continua prin Coridorul Transbalcanic pana in Ucraina. Ruta 3 are un traseu similar, dar incepe din punctul de interconectare al ICGB cu conducta Trans-Adriatica (TAP), utilizand acelasi traseu ulterior.
Cele doua rute au fost proiectate pentru a utiliza terminalele GNL ale Greciei – Revithoussa si unitatea plutitoare de stocare si regazeificare (FSRU) Alexandroupolis – drept puncte de intrare in retea. Astfel, GNL-ul importat de Grecia va putea fi transportat in amonte, prin Bulgaria, Romania si Republica Moldova, catre Ucraina.
Obiective strategice si economice ale initiativei
Prin lansarea celor doua rute, operatorii vizeaza multiple beneficii strategice si economice. Pe termen scurt, este urmarita diversificarea surselor de gaze pentru Ucraina si regiunea inconjuratoare, reducand astfel dependenta de gazele rusesti. Pe termen mediu si lung, infrastructura va permite o utilizare mai eficienta a retelelor existente, va creste concurenta pe piata regionala de energie si va reduce presiunea asupra preturilor.
Conform informatiilor transmise de Transgaz, aprobarea disponibilitatii Rutelor 2 si 3 este in deplina concordanta cu strategia energetica a Uniunii Europene, care include eliminarea treptata a dependentei de gazele din Federatia Rusa. Comisia Europeana a identificat Coridorul Transbalcanic, parte integranta a Coridorului Vertical, ca fiind o componenta-cheie in acest efort de reconfigurare a fluxurilor energetice pe continent.
Tarife reduse pentru stimularea utilizarii
Pentru a incuraja utilizarea noii capacitati, operatorii de transport au convenit sa aplice reduceri semnificative – intre 25% si 50% – la punctele de interconectare. Aceasta abordare tarifara are rolul de a stimula comerciantii de gaze sa utilizeze noile rute, in detrimentul celor traditionale, si de a face transportul gazelor prin aceste rute mai competitiv in termeni de costuri.
Aceste reduceri coordonate reprezinta un instrument important de politica energetica regionala, cu scopul de a atrage volume semnificative de gaze si de a asigura o utilizare echilibrata a infrastructurii disponibile.
Romania, rol central in Coridorul Vertical
Romania, prin Transgaz, are o pozitie centrala in cadrul acestui proiect. Tara noastra a fost unul dintre sustinatorii principali ai Coridorului Vertical inca din 2016, cand a fost lansat conceptul la nivel regional. Primul Memorandum de Intelegere in acest sens a fost semnat la Bucuresti in iulie 2017.
Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a subliniat ca noile rute vor permite cresterea capacitatii la punctul de interconectare Negru Voda–Kardam, de la 5,03 miliarde metri cubi anual la 9,41 miliarde metri cubi. Aceasta extindere va permite preluarea de gaze din surse GNL, inclusiv din SUA (provenind de la companii precum Exxon, Cheniere sau Chevron), dar si din regiunea Marii Caspice.
Transgaz a finalizat deja lucrarile tehnice necesare pentru asigurarea fluxului reversibil pe conductele T2 si T3 ale Coridorului Transbalcanic, precum si modernizarea statiilor de masurare a gazelor. Astfel, Romania este pregatita tehnic pentru preluarea si transportul unor cantitati suplimentare de gaze naturale catre pietele din regiune, inclusiv Republica Moldova si Ucraina.
Importanta interconectorului Grecia–Bulgaria (ICGB)
Potrivit directorilor executivi ai ICGB, Teodora Georgieva si George Satlas, conducta Grecia–Bulgaria reprezinta un element de infrastructura vital in noile rute propuse. Aceasta asigura un flux flexibil de gaze intre sudul si nordul Europei si permite tranzitul de gaze din surse alternative, intr-un context de crestere a cererii regionale.
Prin interconectarea cu TAP si cu sistemul grecesc de transport, ICGB devine un nod esential pentru alimentarea tarilor din sud-estul Europei cu gaze din surse neconventionale, contribuind la dezvoltarea unei piete energetice mai integrate si mai rezistente la socuri externe.
Ucraina: beneficiar direct al rutelor
Pentru Ucraina, implementarea Rutelor 2 si 3 reprezinta o oportunitate concreta de a-si diversifica aprovizionarea cu gaze naturale. Potrivit directorului general al Gas TSO of Ukraine, Vladyslav Medvediev, noile rute vor oferi traderilor acces la surse alternative de gaze, la tarife atractive si cu posibilitatea de a beneficia de o retea europeana interconectata si fiabila.
In acelasi timp, Ucraina isi intareste statutul de partener de incredere pe piata energetica europeana, capabil sa gestioneze fluxuri semnificative de gaze in ambele directii, in colaborare cu partenerii din regiune.
Un model de cooperare regionala in domeniul energiei
Demersul celor cinci operatori de transport din Grecia, Bulgaria, Romania, Republica Moldova si Ucraina este un exemplu de cooperare regionala eficienta, intr-un domeniu strategic precum energia. Implicarea directa a autoritatilor guvernamentale si a institutiilor internationale, inclusiv sprijinul exprimat de reprezentanti ai administratiei americane, adauga greutate acestei initiative.
Prin lansarea Rutelor 2 si 3, infrastructura energetica a Europei de Sud-Est se extinde si se modernizeaza, deschizand noi perspective pentru securitatea energetica regionala si pentru integrarea pietelor nationale intr-un sistem coerent si eficient la nivel european.