Mare parte din modul in care functioneaza organismul nostru este influentat de hormonii sintetizati de catre glandele endocrine. Acesti hormoni sunt ulterior secretati si eliberati in circulatia sangvina si produc efecte biologice specifice fiecarui hormon la nivelul organelor si tesuturilor tinta.
Hormonii participa astfel la mentinerea starii de sanatate a tuturor organelor si tocmai de aceea este necesar sa te asiguri ca acestea functioneaza in parametri optimi. Clinica de endocrinologie Eminescu 100 te asteapta cu servicii complete de investigare, diagnosticare si tratare a afectiunilor endocrinologice.
Ce este sistemul endocrin?
Totalitatea glandelor si tesuturilor endocrine alcatuiesc sistemul endocrin, responsabil de reglarea metabolismului, de crestere si dezvoltare, de mentinerea functiilor corpului si a starii de bine. Aceste efecte se realizeaza pe cale chimica prin eliberarea de hormoni, iar fiecare glanda are propriul rol si este important cum functioneaza acestea atat individual, cat si ca intreg.
Astfel, glanda hipofiza sau pituitara, situata la baza creierului, aflata sub controlul hipotalamusului, regleaza si coordoneaza sinteza celorlalte glande endocrine tinta (tiroida, ovarul/testiculul, suprarenala), cresterea liniara la copii, precum si lactatia.
Glanda tiroida controleaza activitatea metabolica a tuturor celulelor, iar hormonii tiroidieni sunt esentiali in dezvoltarea si mentinerea functiilor sistemului nervos central.
Glandele paratiroide sunt 4 glande endocrine situate posterior de tiroida care secreta parathormonul (PTH), un hormon responsabil cu mentinerea homeostaziei calciului si functionarea adecvata a metabolismului mineral-osos.
Glandele suprarenale sunt formate din doua portiuni distincte – corticosuprarenala si medulosuprarenala. Corticosuprarenala este responsabila de sinteza de hormoni steroizi precum cortizolul (hormon vital, cu rol in mentinerea homeostaziei, reglarea presiunii arteriale si a glicemiei, precum si in raspunsul adaptativ al organismului la situatii de stress – infectii, traumatisme, interventii chirurgicale), aldosteronul (cu rol important in mentinerea echilibrului hidroelectrolitic), si androgenii suprarenali.
Medulosuprarenala este portiunea centrala a glandei suprarenale, responsabila de secretia de catecolamine (adrenalina si noradrenalina), implicate de asemenea in raspunsul organismului la stress.
Pancreasul endocrin este responsabil de secretia de insulina, glucagon si alte polipeptide implicate in reglarea glicemiei si controlul satietatii, iar ovarele si testiculele fac parte, de asemenea, din sistemul endocrin fiind responsabile de functionarea corecta a sistemului reproducator la femei, respectiv barbati.
Care sunt cele mai des intalnite afectiuni endocrine?
In cazul in care una dintre glandele componente nu functioneaza in parametri optimi incep sa apara disfunctii ale anumitor sisteme si dezvoltarea bolilor specifice.Tiroidita cronica autoimuna sau tiroidita Hashimoto este cea mai comuna boala autoimuna a sistemului endocrin, afectand aproximativ 10-15% din populatie, si necesita monitorizarea periodica a functiei tiroidiene deoarece poate afecta in timp capacitatea glandei tiroide de a mentine un nivel adecvat de hormoni tiroidieni.
Hipertiroidismul apare in momentul in care tiroida produce hormoni in exces, iar principalele simptome ale acestei boli sunt reprezentate de pierderea in greutate cu apetit pastrat sau crescut, accelerarea tranzitului intestinal, tremor, tahicardie si palpitatii, nervozitate, insomnie. La polul opus vorbim de hipotiroidism sau incapacitatea tiroidei de a produce un nivel adecvat de hormoni, ceea ce duce la incetinirea proceselor metabolice si retentie hidrosalina, proportional cu severitatea deficitului.
Sindromul de ovar polichistic este o boala cronica ce afecteaza aproximativ 10% din femei si se poate manifesta prin tulburari ale ciclului menstrual, pilozitate in exces, acnee si afectarea fertilitatii. Reprezinta de asemenea un factor de risc pentru boli cardiovasculare, diabet zaharat si dislipidemie.
Osteoporoza reprezinta scaderea anormala densitatii osoase cu afectarea arhitecturii osului, cel mai adesea secundar deficitului estrogenic postmenopauza, si este un factor de risc pentru fracturi de fragilitate (fracturi aparute la traumatisme minime), cele mai periculoase fiind fracturile de sold, care reprezinta o cauza importanta de morbiditate si mortalitate.
Hiperparatiroidismul reprezinta excesul de parathormon, care poate fi determinat de tumori benigne ale glandelor paratiroide sau marirea difuza de volum a acestora, ducand la hipercalcemie (cresterea nivelului de calciu din sange), si care in absenta tratamentului poate duce la complicatii osoase (osteoporoza), renale (ex. litiaza renala) si metabolice. Hiperparatiroidismul poate aparea si secundar deficitului de vitamina D.
Insuficienta corticosuprarenala reprezinta incapacitatea glandei suprarenale de a sintetiza un nivel adecvat de cortizol si aldosteron. Aceasta poate aparea ca urmare a unor boli autoimune, a unui tratament necorespunzator cu steroizi pentru alte afectiuni, sau secundar unei afectiuni hipofizare.
Sindromul Cushing este determinat fie de secretia excesiva de cortizol, fie de administrarea excesiva a tratamentelor cu glucocorticoizi si determina cresterea in greutate predominant centripeta (la nivelul abdomenului si trunchiului), diabet zaharat secundar, hipertensiune arteriala secundara, osteoporoza, precum si risc crescut de evenimente trombembolice.
Tumorile benigne ale glandei hipofize pot secreta hormoni in exces producand gigantism sau acromegalie la varsta adulta (boala cauzata de excesul de hormon de crestere), boala Cushing (sdr. Cushing ACTH-dependent), hiperprolactinemie (manifestata prin secretie lactata atat la femei care nu sunt insarcinate si nu alapteaza, cat si la barbati, tulburari de ciclu menstrual si infertilitate la femei, respectiv tulburari de dinamica sexuala la barbati – scaderea libidoului, disfunctie erectila, infertilitate).
De asemenea, cand au dimensiuni crescute, pot duce la compresiunea tesutului hipofizar normal si aparitia hipopituitarismului.
Ce fel de simptome pot fi asociate cu bolile sistemului endocrin?
Fiecare afectiune prezinta propriile simptome care ar trebui sa te determine sa faci o vizita la un cabinet de endocrinologie. Multe probleme endocrinologice pot fi asimptomatice, insa dintre cele mai frecvente semne care tradeaza o disfunctie endocrina se numara: cresterea sau scaderea brusca in greutate, insomnii, probleme digestive, palpitatii cardiace, stari de iritabilitate, oboseala si slabiciune, tulburari ale ciclului menstrual la femei, modificari ale pielii, parului si unghiilor, etc.
La pacientii pediatrici semnele cele mai comune sunt reprezentate de talia mica sau inalta pentru varsta cronologica, incetinirea vitezei de crestere, intarzierea aparitiei semnelor de pubertate (peste 13 ani la fete, respectiv 14 ani la baieti), respectiv aparitia precoce a acestora (inainte de varsta de 8 ani la fete, respectiv 9 ani la baieti).
Multe dintre acestea se pot confunda cu simptome ale altor afectiuni si tocmai de aceea este important sa apelezi intotdeauna la ajutor de specialitate.
Apeleaza la o clinica de endocrinologie din Bucuresti!
Programeaza o vizita intr-un cabinet de endocrinologie ori de cate ori resimti unul sau mai multe dintre semnele prezentate, pentru a sti cu exactitate daca te confrunti cu o problema a sistemului endocrin.
Situatia ideala insa este cea in care efectuezi cu regularitate controalele de rutina, caz in care esti in controlul deplin al propriului corp. In acest mod poti depista in timp util orice neregula ar putea aparea si sa o tii sub control, iar o vizita la medicul endocrinolog efectuata la timp te poate scuti de foarte multe probleme in prezent si in viitorul indepartat.